Senatul României a respins, luni, moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu. Camerele au înregistrat 41 de voturi „pentru”, 45 împotrivă și o abținere, decizie care a încheiat dezbaterile pe tema activităților ministrului în funcție.
Rezultatul votului și contextul moțiunii
Moțiunea a fost inițiată de parlamentari opuși guvernului, care au acuzat-o pe Buzoianu de blocarea proiectelor importante și de gestionare deficitară a mai multor crize. Ultima astfel de moțiune a fost votată în decembrie, fiind adoptată chiar și cu sprijinul parlamentarilor social-democrați, însă în acest caz PSD a decis să nu suporte votul în favoarea acestei inițiative.
Acuzații și critici aduse ministrului
Opoziția a criticat activitatea dnei Buzoianu, spunând că a devenit o „fortăreață a blocajului”, referindu-se la numeroase proiecte stopate prin avize de mediu. Parlamentarii au mai rămas în memoria colectivă și cu eșecul gestionării crizei apei din Prahova și Dâmbovița, precum și cu „dezastrul gropilor de gunoi” și criticile de la nivel european.
Discursul ministrului și poziția sa în dezbatere
În timpul discursului, Diana Buzoianu a calificat moțiunea drept un „extremism” nedemn de un dialog civilizat. Ea a afirmat că textul prezentat „înlocuiește faptele cu insulta” și „logica cu eticheta”, făcând referire la un „circul politic” dacă se poate numi astfel.
Ministrul a explicat că, în perioada recentă, s-au luat măsuri pentru combaterea corupției și pentru deblocarea proiectelor strategice, precum cele de pe Valea Jiului sau barajul de la Răstolița. Ea a adăugat că în 2026, bugetul Ministerului Mediului alocă circa 84% din fonduri pentru investiții, cea mai mare proporție din ultimii zece ani.
Criticile la adresa activității și politicilor din portofoliul ministerului
Moțiunea o acuză pe Buzoianu de instaurarea unei „dictaturi” ecologice sub steagul unor proiecte strategice anulate, precum cele de pe Valea Jiului și barajul de la Răstolița. Semnatarii susțin că aceste investiții de sute de milioane de euro sunt blocate de studii de impact care, potrivit lor, protejează mai mult importurile de energie scumpă decât mediul.
De asemenea, cei care au depus moțiunea o critică și pentru gestionarea crizei apei potabile în județele Prahova și Dâmbovița. Semnatarii susțin că în 2026, zeci de mii de familii din aceste zone au descoperit că apa de la robinet conține substanțe toxice, inclusiv tricloretilenă, iar Ministerul condus de Buzoianu a fost acuzat de ignorarea avertismentelor referitoare la poluarea apelor subterane, acțiune pe care o cataloghează drept una adesea „de marketing politic”, după ce localnicii au rămas fără apă curentă.
Reacțiile și criticile aduse ministerului
Susținătorii moțiunii îl acuză pe ministru că a întâmpinat dificultăți în gestionarea sistemului și a unor crize majore, fiind responsabil pentru blocarea de proiecte esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu și energie. În text, semnatarii o numesc „comisar roșu-verde” și îl acuză de instaurarea unei „dictaturi” ecologice, cu referire la blocaje în proiecte precum cele de pe Valea Jiului și barajul de la Răstolița.
Această moțiune reprezintă a doua inițativă similară împotriva Dianei Buzoianu în intervalul unui an. Prima, depusă în decembrie 2025, a fost aprobată cu 74 de voturi pentru, 43 împotrivă și o abținere.
Context politic și acțiuni ulterioare
În cadrul scenei politice, ministrul Buzoianu se confruntă cu un mediu tensionat, fiind cazul unei alte moțiuni în mai puțin de un an. În paralel, coaliția de guvernare analizează și măsuri pentru criza carburanților, cu intenția de a reduce accizele, fără însă a adopta decizii ferme în acest moment.
Anunțul inițial pentru reducerea accizei a fost o propunere discutată, dar nu adoptată, în cadrul unei ședințe de coaliție fără lideri, care a avut loc zilele trecute. În același context, scena politică urmărește atent și alte evoluții, precum turneul ministrului Grindeanu pe teren, alături de primari, și deciziile legate de criza energetică.
Lasă un răspuns