Până în prezent, cele 27 de state membre au fost nevoite să obțină consimțământul unanim la fiecare șase luni pentru a menține înghețate fondurile rusești, conform sancțiunilor Uniunii Europene impuse Moscovei ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022.
Pentru a securiza înghețarea fondurilor respective pe durata nedeterminată, statele UE au utilizat un mecanism de urgență economică care permite trecerea de la votul unanimității la o decizie adoptată cu majoritate pentru implementare.
Statele europene susțin că conflictul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei generează dificultăți economice semnificative și, prin urmare, transferul de fonduri către Rusia trebuie restricționat pentru a minimaliza impactul economic asupra Uniunii Europene.
Decizia UE de a menține înghețate fondurile rusești, în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro, pe termen nelimitat, are ca scop facilitarea planurilor de a trimite Kievului o parte din acești bani sub forma unui „împrumut de reparații” pe termen lung.
Într-o declarație comună, Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au precizat că decizia de a utiliza activele rusești în scopul Ucrainei trebuie să fie adoptată la summitul UE din 18-19 decembrie de la Bruxelles.
Belgia, țara în care se află cea mai mare parte a acestor active înghețate, a solicitat garanții „independente și autonome” de la celelalte state membre ale Uniunii Europene în schimbul sprijinului său pentru „împrumutul de reparații” destinat Ucrainei, utilizând activele rusești blocate.
Euroclear, companie ce gestionează la Bruxelles majoritatea activelor rusești înghețate, poziționează Belgia ca un actor cheie în negocierile din cadrul UE.
Poziția Belgiei este aceea că aceste garanții trebuie să fie „independente și autonome, astfel încât să rămână valabile chiar dacă împrumutul ar fi considerat nul”.
Lasă un răspuns