Imaginile din Minneapolis, unde Renee Nicole Good a fost împușcată mortal în timpul unui control de către ICE, nu au surprins pe Marche. În lucrarea sa The Next Civil War: Dispatches from the American Future, el analizează această tendință: o America în care instituțiile statului se confruntă între ele, iar violența devine tot mai dificil de controlat de către autorități.
„Când se creează structuri paramilitare fără o responsabilitate clar definită, violența devine inevitabilă”, afirmă autorul, comparând situația actuală cu cea a unor state aflate în pragul colapsului, conform publicației La Stampa.
Cine exercită, de fapt, adevărata autoritate?
Pentru Marche, incidentul nu reprezintă doar un caz izolatar, ci evidențiază o criză a puterii. În momentul în care primarul din Minneapolis solicită retragerea agenților ICE, iar guvernatorul menționează posibilitatea implicării Gărzii Naționale, apare întrebarea esențială: cine deține, în realitate, autoritatea decizională?
Scriitorul avertizează că Statele Unite tind către un model în care instituțiile se deteriorează treptat. În consecință, violența devine o caracteristică constantă. „America învelește din ce în ce mai mult în aspectul unui stat eșuat în loc de o democrație stabilă”, afirmă el.
Marche evită generalizările, însă susține că ICE capătă trăsături ale unei forțe paramilitare fidele unei singure tabere politice. Bugetele mari și atribuțiile extinse indică, conform analizei sale, încercarea de a introduce o nouă formă de autoritate în societatea americană, care pare să scape controlului democratic tradițional.
Acuzațiile legate de recrutarea unor agenți cu verificări limitate sau antecedente penale confirmă, în opinia sa, această direcție.
ICE și violența, folosită ca instrument politic
Autorul consideră că astfel de evenimente nu sunt simple incidente, ci mesaje cu scop bine definit. „În scopul de a induce frică populației și de a o face să vadă violența”, afirmă Marche. El compară aceste acțiuni interne cu manevrele de forță din politica externă, adesea fără rezultate concrete sau durabile.
Astfel, violența începe să înceteze a fi un mijloc pentru atingerea unor scopuri și devine un scop în sine.
Marche atenționează că instaurarea unei atmosfere a fricii face imposibilă organizarea unor alegeri autentice și libere. „Obiectivul este instaurarea unui stat în care legea lipsește, iar singura autoritate este forța. Într-un asemenea context, democrația nu poate supraviețui”. Se anticipează că scrutinul din 2026 ar putea fi un eveniment fără precedent în istoria recentă a SUA.
O societate captivată într-o „relație abuzivă”
Scriitorul percepe cetățenii americani ca fiind o populație prinsă într-o relație toxică cu propriul stat. Practic, aceștia trebuie să trăiască de pe o zi pe alta. În timp ce SUA se confruntă cu tensiuni interne, alte puteri globale avansează rapid în domenii precum inteligența artificială sau mobilitatea electrică.
„Poate singurul lucru asupra căruia americanii mai pot fi de acord este că viitorul nu le mai aparține”, concluzionează Marche.
Din perspectiva lui Stephen Marche, violența instituționalizată, confuzia asupra autorității și deteriorarea principiilor democratice nu sunt fenomene izolate. Ele indică o schimbare profundă. O America în care forța înlocuiește legea riscă să își piardă nu doar stabilitatea internă, ci și rolul global pe care l-a deținut timp de decenii.
Lasă un răspuns