Strategia lui Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar: tăierea investițiilor, creșterea dobânzilor și amanetarea veniturilor future pentru plata datoriilor curente

Este clar că deficitul bugetar a scăzut cu 0,7% din PIB, demonstrând că evenimentele pozitive pot avea loc și în perioade dificile. Cu toate acestea, mai importantă decât realitatea este analiza modului în care s-a atins acest rezultat. S-a revizuit execuția bugetară, iar punctul de vedere este sincer, fără interpretări politice. Concluzia principală este că cele mai semnificative reduceri au fost în cheltuielile pentru investiții, în timp ce costurile cu dobânzile au crescut considerabil.

Reducerea deficitului bugetar poate avea loc prin trei metode principale, care pot acționa concomitent: creșterea veniturilor fiscale (cum ar fi majorarea taxelor și îmbunătățirea încasărilor), diminuarea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut (PIB). Ca urmare a creșterii PIB, chiar și un nivel similar al deficitului din 2024 va reprezenta un procent mai mic din PIB în anul 2025.

Care sunt motivele reale pentru scăderea deficitului bugetar?

Inițial, s-ar putea considera că reducerea a fost cauzată de majorarea colectării taxelor.

Astfel, deficitul s-a diminuat ca rezultat al creșterii TVA? Răspuns: NU. Veniturile din TVA au crescut cu doar 11% în primele 11 luni ale anului, într-o perioadă în care inflația a fost aproape de 10%, ceea ce generează o creștere automată a încasărilor din TVA. În plus, anul trecut, în aceeași perioadă, cu TVA de 19%, încasările din această taxă au crescut cu 15%.

Reducerea deficitului s-a datorat, de asemenea, majorării generale a taxelor? NEIN. Veniturile fiscale ale instituțiilor publice, provenite din taxe și impozite, au crescut cu 10%. De ce răspunsul este clar negativ? Pentru că, în aceeași perioadă din 2024 față de 2023, aceste venituri au crescut cu 16%, chiar și fără majorările fiscale făcute de oficiali.

Toate cifrele sunt disponibile lunar și sunt comunicate de Ministerul Finanțelor.

În cazul în care câștigul bugetar nu s-a datorat creșterii veniturilor fiscale, atunci reducerea poate fi atribuită scăderii cheltuielilor. Analizăm dacă este corect.

Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu contribuie la scădere.

Cheltuielile pentru pensii au avut o creștere de 12%, deci și acestea nu explică reducerea deficitului.

Costurile cu bunurile și serviciile au crescut cu 5%, astfel că și aceste cheltuieli nu au fost sursa reducerii.

Unde se află, așadar, motivul real?

În scăderea investițiilor din bugetul de stat. Cheltuielile de capital au scăzut cu 6%, de la 54 miliarde lei la 51 miliarde lei.

Costurile cu subvențiile s-au redus și ele, în mod natural, odată cu eliminarea plafonării prețurilor la energie, care a costat aproximativ 4 miliarde de lei în 2024.

În același timp, cheltuielile cu dobânzile au atins niveluri record, crescând cu 38% față de anul anterior. Aceasta presupune o cheltuială suplimentară de 14 miliarde de lei (aproximativ 3 miliarde de euro) pentru Plata datoriilor publice.

Rezumatul execuției bugetare pentru primele 11 luni din 2025 indică o reducere a investițiilor și o creștere a cheltuielilor cu dobânzile. Conform principiilor economiei, în perioade de încetinire economică, guvernele reduc taxele și impulsionează investițiile și consumul pentru a susține economia. În cazul actual, guvernul Bolojan procedează invers: crește taxele și limitează infuziile financiare în investiții și consum.