adio,-dieta-fortata!-suedia-rescrie-regulile:-obezitatea,-tratata-oficial-ca-o-boala-a-creierului-in-2026

Suedia revoluționează tratamentul obezității în 2026: oficial recunoașterea ca boală a creierului pentru o abordare fără dietă forțată

Numerose persoane care suferă de obezitate simt că nu primesc sprijinul dorit și de care au nevoie. Totuși, cercetările avansează, iar percepția asupra bolii începe să se modificară, conform publicației Aftonbladet din Suedia.


Nu ești singur și ai dreptul la suportul de care ai nevoie, afirmă Ximena Ramos Salas, președinta Bias 180.

Pentru persoanele cu obezitate, această situație poate părea o „călătorie” solitară, dar există suport și asistență disponibile. Afecțiunea, denumită anterior obezitate, nu se limitează la aspectul fizic sau la caracterul caracteropat, ci implică și multiple alte aspecte. Cercetările din domeniu au înregistrat progrese semnificative, iar acum se pune accent pe ceea ce poate fi schimbat – și trebuie – în mod constructiv. În plus, perspectivă individului afectat joacă un rol esențial.

Obezitatea este astăzi recunoscută ca o boală cronică, iar, chiar dacă progresele au fost lente de la clasificarea oficială, se observă o evoluție clară în ultimele perioade.

Ximena Ramos Salas, cercetătoare și conducătoare a organizației globale non-profit Bias 180, activează în lupta contra prejudecăților, stigmatizării și politicilor discriminatorii în sectorul sănătății.

Ximena Ramos Salas

Majoritatea persoanelor cu obezitate au încercat să slăbească de mai mult timp, uneori chiar peste un deceniu. Presupunând că nu reușesc, ajung să creadă că sunt eșuate și se află într-o spirală ascendentă negativă. În astfel de situații, sprijinul este vital pentru a preveni o percepție nerealiștilor despre propria persoană, precizează Ximena Ramos Salas.

Ereditatea, un factor de risc esențial

Genetica joacă un rol major în susceptibilitatea la creșterea în greutate, fiind un factor de risc important. Studiile clinice estimează ereditatea obezității între 40-70%, indicând că fiecare persoană are riscuri și predispoziții diferite în ceea ce privește această afecțiune.

– Există multiple cauze care contribuie la obezitate, precum variații ale reglării apetitului și ale metabolismului energetic, ceea ce face dificultăți în influențarea greutății corporale. Cu toate acestea, foarte puține persoane sunt informate despre aceste aspecte, iar transmiterea acestor cunoștințe trebuie să fie mai extinsă.

Este necesară întreruperea spiralei negative

Stresul reprezintă un alt factor ce poate dezechilibra metabolismul organismului și poate crește tendința de acumulare a grăsimilor.

– Am discutat cu numeroase persoane cu obezitate și acestea cred că opinia generală negativă, prezentă în jurul lor, le afectează. Anumite persoane spun că puteau să facă mai mult: „să fie mai active”, „să adopte o dietă sănătoasă”. Stresul legat de bunăstare și de sentimentul că nu își îngrijesc propria sănătate pot alimenta această spirală descendentă. Ca pacient, trebuie să realizezi că vina nu îți aparține, nu ești singur și ai dreptul la suport.

Cauzele obezității sunt complexe

  • Dezechilibrul pe termen lung între aportul caloriilor și consumul de energie determină obezitatea, însă cauzele acestui dezechilibru sunt diverse și complexe.
  • Genetica influențează în mod semnificativ susceptibilitatea la creșterea în greutate de-a lungul vieții. Anterior, genele care favorizează acumularea de grăsimi ofereau un avantaj în perioadele de deficit alimentar, însă în societatea modernă acestea devin un dezavantaj.
  • Estimațiile indică o ereditate între 40-70% pentru obezitate.
  • Obezitatea implică disfuncții ale reglării apetitului și ale metabolismului energetic, menite să mențină sau să sporească greutatea corporală, complicând procesul de slăbire și menținerea unei greutăți stabile.
  • Factorii socio-economici și culturali, sexul, stilul de viață, inclusiv stresul, somnul, timpul petrecut în fața dispozitivelor, activitatea fizică, obiceiurile de consum și accesul la alimente energie-dense influențează riscul de obezitate. În plus, sănătatea mentală, alte patologii și anumite medicamente pot contribui la această afecțiune.
  • Indicele de masă corporală (IMC) este un indicator folosit în diagnosticarea obezității, dar nu reflectă compoziția corporală și nu oferă o perspectivă completă asupra stării de sănătate. Se utilizează diverse examinări pentru un diagnostic precis, IMC fiind doar o componentă a evaluării.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat obezitatea drept boală cronică în 1997. În Suedia, această clasificare a fost adoptată abia în 2013 de către Consiliul Național pentru Sănătate și Bunăstare.


Recomandări ale autorului

Țara europeană care interzice reclamele la alimente nesănătoase

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *