Naționaliștii români au adoptat o piesă vestimentară tradițională, purtată adesea de femei în mediul rural, conform unor surse internaționale.
Artiști și designeri de renume, precum Henri Matisse și Yves Saint-Laurent, s-au inspirat din această piesă vestimentară. Și vedete internaționale, precum cântăreața Adele, au purtat-o în diverse medii.
Personalități politice admiră ia
Recent, o piesă vestimentară populară românească, o bluză brodată tradițională, numită „ie”, purtată în special de femei din mediul rural, a câștigat popularitate printre politicienii naționaliști români, care o consideră un simbol al devotamentului față de națiune.
Diana Șoșoacă și-a integrat insistent această piesă în stilul său public. George Simion, un candidat naționalist, și Călin Georgescu, implicat într-o campanie controversată, au utilizat-o și ei în imaginea lor publică.
Pentru liberali, această adoptare a devenit un motiv de îngrijorare.
O activistă din București, care sprijină persoanele cu HIV, a declarat că, deși îi plăcea să poarte ia, a renunțat după ce a fost transformată într-un instrument politic. Consideră că tradiția a fost deturnată în scopuri exclusiviste.
„Aceasta a fost o piesă purtată de toți”, a afirmat ea, „dar acum este folosită ca simbol al excluderii”.
Naționaliștii acuză liberalii de trădare
Naționaliștii români critică liberalii pentru atitudinea față de valorile tradiționale românești.
Eforturile lor de a reîmprospăta imaginea tradiționistă nu au avut succes în alegerile prezidențiale, candidaturile lor fiind încununate de eșec.
În timp ce unii progresiști au renunțat la a mai purta ia, mulți alții sunt deranjați de instrumentalizarea ei în scopuri politice.
„Strămoșele mele purtau ii cu mult înainte să devină instrument politic”, a declarat un antreprenor român.
Acesta colaborează cu meșteri din mediul rural pentru producerea manuală și comercializarea iilor tradiționale.
Afacere cu ii: Presupuneri și critici
Antreprenorul român a declarat că uneori este perceput ca susținător al candidatului naționalist din cauza activității sale comerciale. Acest fapt a generat situații neplăcute, cum ar fi atitudinea unui client care a renunțat la cumpărături după ce a aflat despre viziunile sale.
IA „aparține tuturor, nu doar unui partid”, a mai afirmat el.
Un student în Psihologie purtand haine în stil gotic a participat la un miting electoral al adversarului, exprimând dezacordul față de însuşirea politică a tradiției.
Omul care desfășoară o pagină online dedicată culturii românești, nu a manifestat nicio îngrijorare cu privire la utilizarea ieii de către designerii străini.
Aceasta persoană a exprimat însă preocupare față de copierea fără menționarea sursei a acestor modele de către branduri precum Louis Vuitton și Shein.
UNESCO recunoaște importanța iei
UNESCO a recunoscut anul trecut ia ca parte importantă a identității culturale românești.
Acest articol vestimentar este un indicator clar al identității regionale si naţionale, potrivit apărătorilor tradiției.
Specialiștii indică diferențe regionale importante în modele și broderii.
O etnologă, care a studiat mii de ani viața tradițională românească, a criticat utilizarea politicilor iilor drept simbol electoral, remarcând că aceștia adesea poartă imitații ieftine, în locul pieselor autentice.
O excepție notabilă
Dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu, deși provenea dintr-o familie sărăcăcioasă din mediul rural, nu s-a identificat cu costumul tradițional.
Specialiștii susțin că utilizarea tradiției ca instrument politic este o modalitate de a se conecta cu masele.
Adoptând această piesă vestimentară, elitele au fost percepute ca identificându-se cu populația rurală.
O altă sursă evidențiază faptul că membre ale familiei regale purtau uneori ii pentru a se identifica cu cultura românească.
Costuri ridicate – Imitatii si autenticitate
O ie autentică, brodată manual, poate avea un preț semnificativ, afectând accesibilitatea pentru majoritate.
Reproducerile ieftine, din țări precum China, afectează meșteri locali, în special femei din mediul rural.
O asistentă medicală susține eforturile de a reînvia tradițiile locale prin înființarea de ateliere de broderie pentru generația tânără, demonstrând și valoarea socială a activității.
Activitatea de promovare a artei tradiționale prin intermediul atelierelor de învățat este văzută ca o cale de a introduce tinerii în viața comunitară și de a-i deconecta de la ecranele telefonice.
Această asistentă medicală remarcă faptul că politicienii adoptă ii false, demonstrând că tradițiile în politica actuală au o valoare minimală.
Lasă un răspuns