Mediafax
Dr. Kristine Bago, auditor financiar, consideră că o metodă fiscală alternativă la austeritate, cum ar fi taxarea inversă, ar fi fost mult mai eficientă. Ea susține că statul pierde anual sume importante din TVA neîncasat, aproximativ 30 de miliarde de lei, deoarece o parte a comercianților nu transmit la buget TVA-ul încasat.
Conform unui studiu recent al Uniunii Europene, din fiecare 10 lei plătiți ca impozit, doar 7 ajung la stat, iar diferența se pierde din cauza acestui fenomen. Dr. Bago afirmă că datele sunt confirmate și de studiile recente ale Uniunii Europene.
„Din 10 lei plătiți de către cetățeni la stat, doar 7 ajung efectiv la buget. Restul de 3 lei se pierd din cauza evaziunii fiscale. Acest lucru este inacceptabil și denotă o lipsă de transparență din partea factorilor responsabili. Practic, unii comercianți rețin TVA-ul, fără a-l vira la stat.”
În continuare, ea explică cum funcționează sistemul actual: prețul unui produs este format din prețul de producție, distribuție și marjă comercială, la care se adaugă TVA-ul. De exemplu, la un produs de 10 lei, 2 lei reprezintă TVA. De fapt, din prețul de 10 lei, numai 8 lei se referă la cost, distribuție și adaos, iar TVA-ul este calculat asupra unei sume mai reduse. Acești bani nu sunt virați la stat, generând o pierdere de circa 1,90 lei pentru bugetul de stat, fenomen care a adunat un deficit de 30 de miliarde de lei.
România se situează pe primul loc în UE privind deficitul de colectare a TVA-ului. Aproximativ 30% din TVA-ul ce trebuia colectat nu a ajuns la stat, chiar dacă consumatorii l-au plătit.
„Din totalul TVA datorat, 30% este nevizat. Deși fiecare cumpărător a plătit TVA-ul, acesta nu a ajuns la buget. Este inacceptabil ca cetățenii să fie obligați să plătească un TVA și mai mare din cauza acestui deficit.
Taxarea inversă, soluția propusă de Nicușor Dan, ar rezolva această problemă. În cadrul acestui sistem, TVA-ul nu ar mai fi reținut de comerciant, ci plătit direct de cumpărător către stat. Astfel, ar elimina deficitul de TVA și fraudele asociate.
Din păcate, propunerea nu a fost acceptată, ceea ce va duce la o creștere a TVA-ului în timp. Lipsa de acțiune va continua să ducă la pierderi pentru bugetul de stat și la probleme pentru mediul antreprenorial.
În UE, deficitul de TVA este de obicei între 1% și 3%. În România, însă, situația este mult mai gravă, ajungând la 30% în 2022. Acest deficit crescut ridică semne de întrebare despre toleranța față de evaziunea fiscală și despre lipsa de transparență din sistemul românesc.
Situația actuală crește riscul de exod de investiții către țări vecine, cum ar fi Slovacia, unde mediul fiscal este mai predictibil și atractiv. Investitorii caută predictibilitate și un mediu fiscal optim.
Sunt de așteptat schimbări în economia României, nu neapărat o criză. Se anticipează o reducere accentuată a globalizării și o creștere a producției locale. Investitorii vor căuta parteneriate locale și o eficientizare a operațiunilor.
Totodată, se anticipa o restrângere a activităților bazate pe import și consum, în favoarea producției locale.
Kristine Bago este auditor financiar și antreprenoare, cu activitate în domeniul serviciilor financiare. Activează, de asemenea, ca formator de opinie economică și realizatoare de emisiuni economice TV.
Lasă un răspuns