Potrivit reprezentanților FIHR, sectorul hotelier din București, care asigură majoritatea capacității de cazare a Capitalei și contribuie constant la bugetul local, nu a fost inclus în procesul decizional, deși impactul măsurii este direct și semnificativ asupra operatorilor economici.
„Turismul nu poate fi administrat eficient prin decizii unilaterale. În toate capitalele europene performante, politicile turistice sunt dezvoltate în colaborare cu industria. La București, am observat o procedură accelerată, care i-a exclus pe partenerii care finanțează această taxă”, se precizează într-un comunicat al organizației.
FIHR a menționat că proiectul de hotărâre a fost publicat vineri, 19 decembrie, retras luni, 22 decembrie, și supus votului pe 23 decembrie, în numai câteva zile, fără respectarea termenelor minime prevăzute de legea transparenței decizionale. Această metodă a eliminat posibilitatea unei analize de impact și a unei dezbateri autentice asupra consecințelor economice și operaționale ale măsurii, subliniază reprezentanții din industrie.
O altă problemă semnalată de FIHR este lipsa unui plan concret, public și clar asumat privind utilizarea fondurilor colectate din taxa de promovare turistică, care ajungeau chiar și la aproximativ 4,5 milioane de euro anual anterior. În prezent, Bucureștiul nu are o Organizație de Management al Destinației (OMD) funcțională, iar strategia de promovare a capitalei lipsește sau este fragmentată.
„Se colectează fonduri fără obiective precise, indicatori de performanță sau un calendar de acțiuni. Industria este pusă în situația de a susține un mecanism care încă nu are o structură operațională”, accentuează reprezentanții federației.
FIHR amintește că există deja fonduri neutilizate din anii trecuți, colectate din taxa de promovare, din cauza lipsei unui mecanism de implementare și a unei structuri dedicate pentru gestionarea strategică a acestor resurse.
Conform sursei citate, în cele mai multe capitale europene, taxele locale sunt administrate prin organizații de management al destinației, în parteneriat public-privat, cu bugete transparente și programe multianuale de promovare. Sectorul privat este implicat în stabilirea priorităților, iar autoritățile își asumă rolul de coordonator și garant al interesului public.
„Bucureștiul riscă să devină o destinație costisitoare fiscal, dar slab promovată, dacă nu schimbă abordarea. Problema nu o reprezintă taxa în sine, ci lipsa strategiei, a dialogului și responsabilitatea în gestionarea fondurilor”, avertizează FIHR.
Taxa de 10 lei pe noapte, plătită de fiecare turist care vizitează Bucureștiul, va aduce la buget aproximativ 15 milioane de lei, estimează autoritățile.
În aceste condiții, Federația Industriei Hoteliere din România solicită reluarea dialogului cu mediul privat, reanalizarea deciziei și corelarea oricărei forme de taxare cu funcționalitatea OMD București și cu un plan clar, transparent și măsurabil de promovare a orașului.
„Sectorul hotelier nu contestă necesitatea promovării. Contestă însă modul lipsit de transparență în luarea deciziilor și absența unui proiect clar pentru București. Turismul are nevoie de parteneriat, nu de improvizații administrative”, concluzionează FIHR.
Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) este prima organizație patronală din domeniul turismului românesc, prezentă la nivel național în 28 de județe și administrând peste 18.300 de camere în hotelurile afiliate. FIHR este membru în Consiliul Consultativ pentru Turism, Alianța pentru Turism și Confederația Patronală Concordia. Este afiliată HOTREC, organizație europeană reprezentativă în domeniul ospitalității.
Lasă un răspuns