Un procent semnificativ, de 38%, dintre românii care au votat pentru George Simion sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, arată un sondaj INSCOP. Această proporție ridicată se datorează, pe de o parte, nemulțumirilor față de actualii lideri politici, iar pe de altă parte, unei deficiențe majore în ceea ce privește educația civică, culturală și juridică, potrivit experților consultați de Libertatea.
Ce învață elevii la Istorie despre extremism? Profesor: „Foarte puțin!”
„Pe lângă nemulțumirile față de clasa politică și partidele principale, acești tineri nu posedă cunoștințe istorice solide și nu înțeleg conceptele de extremism, naționalism, populism. Lipsesc educația civică și juridică necesară”, a declarat Corneliu Riegler, profesor de Istorie la Colegiul Național „George Coșbuc” din București.
Această deficiență explică vulnerabilitatea tinerilor la manipulare. Promisiunile de achiziții ipotetice, cum ar fi locuințe la un preț exagerat, necesită o analiză critică mai mare decât simplul optimism. Totuși, în cadrul unei democrații, chiar și astfel de voturi trebuie respectate. „Problema este de ce am ajuns în această situație, dar aceasta este o altă discuție”, adaugă prof. Riegler.
Profesorul explică cum tinerii părăsesc băncile școlii fără cunoștințe istorice de bază și o cultură civică precară. „Subiectul care îi interesează cel mai mult este cel de la Bacalaureat, care tratează foarte superficial, aproape ignorând două aspecte importante din istoria românilor: mișcarea legionară și figura mareșalului Ion Antonescu. Aceste teme sunt, practic, tabuuri”.
Profesorii, la rândul lor, sunt obligați să respecte programa și manualele. „Indiferent de dorința lor, nu au timp suficient pentru a aborda aceste teme în profunzime, oferind informații detaliate și exhaustive.”
În consecință, lipsa unui bagaj minim de cunoștințe istorice și civice îi determină pe tineri să voteze fără o înțelegere aprofundată a ideologiei politice susținute.
„Politicienii te vor ușor de manipulat”
În ceea ce privește manualele de Istorie, profesorul susține că ele sunt inconsistente și ineficiente. „Elevii învață doar despre mandatul lui Ion Antonescu între 1940-1944, dar nu primesc detalii despre politica sa”.
După cum explică profesorul, istoria este mult timp un subiect sensibil, regimurile totalitare și dictatoriale fiind cele care au intrat în conflict cu istoria și au încercat să o controleze. „În ultimii ani, însă, există tendința de a minimaliza istoria pentru a crea indivizi ușor de manipulat”. Un motiv important constă în a genera cetățeni nepregătiți și vulnerabili la influențele persuasive. Procesul electoral însuși este adesea caracterizat de manipulare masivă.”
„La Cultură Civică se primesc note excelente”
Corneliu Riegler subliniază că deficiențele în predarea istoriei nu sunt singura cauză a lipsei de informații la elevi. „În clasele a VII-a și a VIII-a, disciplina Cultură Civică facilitează cunoașterea funcționării unui stat de drept. Din păcate, la această materie, elevii primesc, în general, note excelente, datorită unor criterii subiective.”
Profesorul exemplifică cu o experiență personală. „O profesoară de Cultură Civică se confrunta cu proteste din partea părinților atunci când aplica note în funcție de cunoștințele reale ale elevilor. Consecința a fost eliminarea profesoarei din școală.”
Corneliu Riegler consideră că Cultură Civică este esențială pentru educarea copilului în privința principiilor democratice.
Tinerii, radicalizați online
Sistemul educațional românesc este, parțial, responsabil pentru succesul unor politicieni manipulatori. „Se observă un grad crescut de analfabetism funcțional în rândul tinerilor. La aceasta se adaugă expunerea continuă la conținuturi promovate pe rețelele sociale, influențând comportamentele virtuale și reale”.
Potrivit profesorului Riegler, mulți tineri au fost radicalizați online, mai ales prin rețelele de socializare, unde apar mesaje manipulatoare, exagerate și false.
Internetul a devenit un mediu propice pentru răspândirea teoriilor conspirației. Tinerii, la vârsta explorării și a curiozității, sunt vulnerabili la influențe și devin adepți ai grupărilor naționaliste, populiste sau extremiste, uneori chiar datorită influenței rețelelor de socializare.
Folosirea intensă a dispozitivelor mobile printre elevii de liceu a fost estimată la 7-8 ore pe zi sau chiar mai mult. Expunerea crescută la propagandă online accentuează această vulnerabilitate.
Votul în favoarea suveranismului, un cocktail exploziv
Bogdan Bucur, sociolog și profesor de Istorie, consideră că preferința tinerilor pentru candidații suveraniști se leagă de un nivel cultural și educațional relativ scăzut. „Votul pentru suveranism combină deprivarea materială, precaritatea educațională și consumul cultural defectuos într-un cocktail exploziv”.
Bucur subliniază decadența sistemelor educaționale și culturale datorită lipsei de atenție politică. „Aceste sisteme ar trebui să unească o națiune și să prevină extremismul politic, însă se observă tocmai efectul invers.”
Consecințele unui sistem educațional slab sunt evidente: salarii mici ale profesorilor, lipsa motivației și atractivitatea scăzută a carierei didactice, toate acestea ducând la abandonul civic.
Profesorul Bucur argumentează necesitatea unei educații civice și juridice eficiente, inclusiv în domeniul istoriei, pentru a permite tinerilor să înțeleagă ce înseamnă extremismul politic, naționalismul și populismul. „Tinerii trebuie educați civic, dar și juridic pentru a înțelege statul de drept.”
Promisiunile politice pot duce la dictatură
Bucur observă că tinerii nu înțeleg pe deplin conceptul de democrație. „Democrația nu înseamnă să pui ștampila pe cel care promite cel mai mult. Unele promisiuni pot duce către dictatură sau faliment. Partidul populist și extremist adesea vin cu propuneri atrăgătoare la prima vedere, dar care pot conduce la dezastru.
În concluzie, o educație civică și juridică solidă este fundamentală pentru a permite tinerilor să voteze responsabil, bazându-se pe o gândire critică și pe o înțelegere profundă a democrației.
Lasă un răspuns