Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a afirmat recent că declarațiile oficiale ale Guvernului României intră în contradicție cu pozițiile exprimate de unii miniștri și de purtătorul de cuvânt al Executivului. Într-o postare pe Facebook, el a discutat despre situația legată de Jalonul 2015 și despre posibilitatea ca România să primească în continuare fonduri europene dacă Curtea Constituțională va pronunța o decizie favorabilă pe 11 februarie 2026.
Discrepanțe în comunicarea guvernamentală despre fondurile europene
Neacșu a indicat că o comunicare oficială semnată de premier contrazice declarațiile unor membri ai guvernului, inclusiv ale ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pâslaru. În opinia sa, aceste diferențe creează confuzie în contextul măsurilor legislative și a evaluărilor Comisiei Europene.
Evaluarea condiționalităților și impactul asupra fondurilor
El a explicat că, pe 28 noiembrie 2025, termenul pentru îndeplinirea Jalonului 2015 a fost depășit. Comisia Europeană a finalizat evaluarea măsurilor luate de România până la acea dată și a stabilit că obligațiile nu au fost îndeplinite. Ca urmare, cele 231 de milioane de euro, precum și alte sume din cele 869 de milioane de euro suspendate în mai 2025, vor fi blocate definitiv.
Procedura și documentația oficială a evaluării CE
Neacșu a menționat că scrisoarea oficială, care va conține rezultatul evaluării, este deja redactată și va fi comunicată oficial României după 11 februarie 2026. El a adăugat că, în prezent, această evaluare este în faza de formalizare, iar termenul pentru îndeplinirea jalonului a fost stabilit pentru 28 noiembrie 2025.
Reacții politice și interpretări diferite ale situației
Fostul membru al CSM a criticat modul în care unii politicieni și oficiali interpretează această situație. El susține că ministrul Fondurilor Europene a explicat că, depășind termenul de 28 noiembrie 2025, România a pierdut șansele de a primi fondurile restante. În opinia sa, aceste declarații indică faptul că cele 231 de milioane de euro sunt considerate pierdute de către Comisia Europeană, deoarece până la termenul limită nu s-au promovat legea necesară.
Aspecte legislative și responsabilitatea guvernamentală
Neacșu a explicat că sancțiunea pentru nerealizarea jaloanelor suspendate timp de șase luni, conform Regulamentului european 2021/241, duce la pierderea fondurilor suspendate. El a criticat strategia guvernamentală, considerând că eșecul se datorează unei gestionări defectuoase din partea Ministerului Fondurilor Europene și a guvernului.
Context legislativ și politică
El a amintit că, după data de 28 noiembrie 2025, termenele prevăzute pentru adopția și promulgarea legilor au fost încălcate, iar deciziile luate ulterior, precum angajarea răspunderii în Parlament, nu pot anula sancțiunile aplicate de CE. În plus, Neacșu a criticat poziția liderilor politici, consderând că răspunderea pentru pierderea fondurilor aparține exclusiv administrativ și guvernamental.
Pericolul unei responsabilități politice pentru pierderea fondurilor
El a susținut că, după 11 februarie 2026, dacă Comisia Europeană va trimite oficial scrisoarea de sancționare, premierul și responsabilii politici vor fi identificați ca fiind vinovați pentru această situație. În opinia sa, această situație va demonstra eventuale lipsuri în gestionarea fondurilor europene pe partea guvernamentală.
Lipsa transparenței și consecințele
Neacșu a criticat lipsa publicării oficiale a Scrisorii de informare din 28 noiembrie 2025, care justifică, conform lui, ‘îndeplinirea’ eventuală a unor jaloane restante. El consideră că o asemenea transparență ar fi clarificat situația și ar fi contribuit la o evaluare obiectivă a responsabilităților.
Întărirea conflictului între instituții
Fostul membru al CSM conchide că divergențele de interpretare între autorități și lipsa unor acte oficiale clare vor duce inevitabil la atribuire a responsabilităților în cazul pierderii fondurilor europene. El subliniază că, în actualul context legislativ și politic, responsabilitatea pentru pierderea acreditată a celor 231 milioane de euro revine guvernului și liderilor politici, în timp ce atribuirea acesteia către CCR sau alte instituții pare doar o strategie de a ascunde greșelile administrative.
Lasă un răspuns