Două tragedii similare, reacții complet diferite. După 5 zile, autoritățile elvețiene au identificat ultimele victime ale incendiului, iar comunitatea pare mai Unită ca niciodată. Acum 10 ani, la 5 zile după incendiul de la Colectiv, Victor Ponta și-a anunțat demisia din funcția de premier, ca urmare a protestelor ample. În timp ce românii căutau vinovați și tragedia era politic manipulată, elvețienii au concentrat eforturile pe salvarea victimelor. Gândul vă prezintă asemănările și diferențele dintre cele două incendii care au șocat lumea, precum și modul în care au reacționat două societăți cu principii și valori distincte.
Aceleași metode criminale, același izolator fonic inflamabil, răspândire rapidă a flăcărilor, aglomerație fatală… Se poate spune că tragedia din stațiunea montană elvețiană seamănă foarte mult cu incendiul de la Colectiv. Diferența o face modul în care comunitățile au reacționat după tragedie. În România, căutarea vinovaților a început încă din primele ore, în timp ce operațiunile de salvare s-au desfășurat dezorganizat. În Elveția, răspunsul a fost mult mai rațional și coordonat. Autoritățile s-au axat pe salvarea unui număr cât mai mare de vieți.
Intervenție promptă, victime la locul incidentului: 27 de morți la Colectiv, 10 morți la Crans-Montana
Forțele speciale elvețiene au acționat exemplar. Ambulanțele au intervenit rapid și coordonat. S-a stabilit clar delimitarea zonei de dezastru, asigurarea perimetrului și fluxului de ambulanțe, care au preluat și transportat imediat răniții către spitale. În 2015, intervenția de la Colectiv a fost haotică, cu zeci de tineri agonizând pe asfalt, în timp ce personalul de intervenție nu știa pe cine să salveze mai întâi.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fcolectiv-12-1280x854.jpg)
Imaginile surprinse imediat după evacuarea răniților indicau lipsă de organizare și nesiguranță în rândul forțelor de intervenție. Cadrele de la televiziuni arătau răniți grav amânați minute bune pe asfalt și paleți, în fața clubului, până la sosirea ambulanțelor. La Crans-Montana, procedurile au fost respectate strict, iar numărul victimelor de la locul incendiului a fost aproape de trei ori mai mic decât la Colectiv.
Transferul victimelor: „Avem tot ce ne trebuie” vs. „Solicităm asistență internațională”
Unul dintre cele mai grave erori în gestionarea crizei de la Colectiv a fost declarația fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, care a asigurat public că România dispune de suficiente paturi pentru marii arși. Drept urmare, transferul victimelor a fost întârziat, iar suferințele au crescut, unele vieți fiind pierdute. Statul român a pierdut procese cu rudele victimelor care au decedat în așteptarea transferului sau care au ajuns prea târziu în spitalele din alte țări.
Autoritățile elvețiene au activat rapid toate resursele și au mobilizat spitale din alte țări pentru tratamentul marii arse. Inclusiv România a contribuit la salvarea răniților de la Crans-Montana, punând la dispoziție o aeronavă de transport.
Infecții nosocomiale, un fenomen specific doar spitalelor din România?
O diferență majoră în bilanțul mortalității este condițiile din unitățile medicale care au tratat victimele incendiului. Deși Elveția nu are suficiente paturi pentru marii arși, reușește să asigure condiții sigure pentru martorii rămași în țară. În România, după Colectiv, multe vieți salvabile au fost pierdute din cauza infecțiilor nosocomiale, așa cum evidențiază documentarul Colectiv, regizat de Alexander Nanau, singura producție românească nominalizată la premiul Oscar.

Corupția sau neglijența: ce contribuie la mortalitate?
Autoritățile elvețiene au deschis anchete împotriva administratorilor barului pentru omor din culpă, vătămare corporală din culpă și incendiu din culpă. Cuvintele-cheie sunt vinovăția proprietarilor, deși barul funcționa fără toate autorizațiile necesare. Co-proprietarul francez a declarat pentru Tribune de Genève că localul a fost verificat de trei ori în ultimii 10 ani. Totuși, foști angajați reclamau condiții precare de siguranță, precum extinctoare ținute sub cheie sau ieșiri de urgență încuiate frecvent.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2Felvetia-ziua-3-incendiu.jpeg)
Legea elvețiană interzice accesul minorilor sub 16 ani în barurile cu alcool după ora 22:00, doar dacă sunt însoțiți de un adult responsabil. Însă, incidentul s-a petrecut în jurul orei 1:30 dimineața, conform poliției.
Tragedia din România, folosită electoral
„A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să-și dea demisia…”, a declarat președintele Klaus Iohannis la 5 zile după dezastrul de la Colectiv.
Declarația a fost interpretată ca o victorie politică după o campanie electorală turbulenta, în care premierul Victor Ponta și-a anunțat demisia în urma protestelor de amploare.
Fenomenul Colectiv a declanșat o schimbare politică, conducând la un nou guvern „tehnocrat” condus de Dacian Cioloș și la crearea partidului Uniunea Salvați România, fondat de actualul președinte, Nicușor Dan.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fcolectiv-2-1280x853.jpeg)
În Elveția, după tragedia de la Crans-Montana, nu s-au produs proteste, nu s-au cerut demisii și nimeni nu a politizat suferința comunității.

:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2020%2F07%2Fbanicioiu-1280x720-1-1024x576.jpg)









Lasă un răspuns