În timpul unei declarații la bordul aeronavei Air Force One, duminică, Trump le-a transmis jurnaliștilor că liderii iranieni au solicitat negocieri cu o zi înainte. El a menționat că o întâlnire cu reprezentanții Iranului ar putea fi posibilă, însă a avertizat că Statele Unite ar putea fi nevoite să acționeze preventiv, având în vedere protestele în desfășurare în țară, scrie Agerpres.
„Cred că s-au săturat să fie supuși presiunii din partea Statelor Unite”, a adăugat el, referindu-se la atacurile israeliene asupra programului nuclear al Iranului din anul anterior, implicând sprijin militar american.
Președintele american susține că Teheranul începe să depășească limita roșie definită privind pierderea protestatarilor, pe fondul unui val de manifestații fără precedent în ultimii trei ani, precizând că armata analizează „opțiuni foarte ferme”.
Trump nu a specificat subiectele discuțiilor cu Iranul. În anul precedent, Teheranul a avut discuții indirecte cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, referitoare la programul nuclear controversat.
În contextul blocadei aproape totale a internetului instituită de guvernul iranian, Trump a sugerat că SUA ar putea sprijini protestatarii să acceseze internetul prin satelit, transmite Agerpres.
Întrebat despre disponibilitatea serviciului Starlink, de internet prin satelit operat de SpaceX, compania fondată de Elon Musk, Trump a afirmat că analizarea acestei variante este în curs și că Statele Unite vor încerca să restabilească accesul la rețelele online dacă este posibil.
Trump a avertizat repetat Iranul în legătură cu reprimarea protestatarilor, afirmând într-un podcast recent că va răspunde dur dacă guvernul iranian începe să ucidă oameni după exemplul din trecut.
Conform Human Rights Activists News Agency (HRANA), o organizație de presă a activiștilor iranieni pentru drepturile omului din SUA, cel puțin 544 de persoane au fost ucise în ultimele 15 zile de proteste masive în Iran.
De asemenea, ONG-ul Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, a confirmat moartea a cel puțin 192 de protestatari, avertizând că cifrele reale ar putea fi mult mai mari și denunțând un „masacru” și o „criminalitate majoră împotriva poporului iranian”. IHR estimează că peste 2.600 de protestatari au fost arestați.
Inițiate la Teheran pe 28 decembrie de comercianți nemulțumiți de costul vieții, manifestațiile s-au răspândit pe scară largă și reprezintă una dintre cele mai semnificative provocări de la instaurarea republicii islamice în 1979.
Autoritățile au instituit o blocadă a internetului, care durează de peste 72 de ore, conform ONG-ului de monitorizare a securității cibernetice Netblocks.
Fiul fostului șah și figură marcantă a opoziției iraniene în exil în SUA, Reza Pahlavi, a îndemnat forțele armate și de securitate să sprijine poporul pe rețelele de socializare.
Guvernul a decretat duminică trei zile de doliu național pentru „martirii rezistenței”, referindu-se mai ales la membrii forțelor de securitate uciși. În timp ce autoritățile afirmă că înțeleg cerințele economice ale protestatarilor, din ce în ce mai mult critică ceea ce numesc „insurgenți” manipulați de puteri externe, în principal Statele Unite și Israel.
Președintele Massoud Pezeshkian a îndemnat populația să participe luni la un „marș al rezistenței” în întreaga țară pentru a protesta împotriva violenței, pe care o atribuie „criminalilor teroriști urbani”.
Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, s-a declarat disponibilă să propună noi măsuri restrictive împotriva Iranului, ca răspuns la ceea ce a descris drept brutalitatea opresiunii protestatarilor, transmite luni DPA.
„Uniunea Europeană aplică deja sancțiuni ample împotriva Iranului – pentru abuzuri ale drepturilor omului, activități de proliferare nucleară și sprijin pentru războiul Rusiei în Ucraina”, a afirmat duminică Kallas pentru publicația germană Die Welt.
„Sunt pregătită să propun măsuri punitive suplimentare ca răspuns la reprimarea brutală a protestelor de către regim”, a adăugat ea, scrie Agerpres.
Inițial, măsurile ar putea viza sancțiuni împotriva celor responsabili pentru violențele împotriva manifestanților, inclusiv membri ai guvernului iranian, și pot include interdicții de călătorie în UE și înghețarea activelor deținute în Uniunea Europeană.
Kaja Kallas a afirmat că iranienii riscă totul pentru a-și face vocea auzită și că regimul are o istorie lungă de reprimare a protestelor, adăugând că, din nou, forțele de securitate din Iran răspund cu violență.
Manifestările de amploare din Iran au început inițial în decembrie, din cauza dificultăților economice ale țării, și s-au extins în numeroase orașe, exprimând nemulțumirea față de guvernul Republicii Islamice și liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei.
Lasă un răspuns