Într-o postare detaliată pe pagina sa de Facebook, Tudorel Toader își exprimă scuze pentru modul în care s-au încercat modificări ale legislației judiciare în timpul mandatului său. „Despre legile justiției! În contextul dezbaterilor actuale despre sistemul judiciar, voi publica o serie de fragmente din cartea de memorii pe care o lucrez în această perioadă. Cartea, intitulată ”Doi ani, două luni și două zile la Ministerul Justiției”, va relata experiența mandatului meu de ministru al Justiției, într-una dintre cele mai tensionate și complicate perioade post-revoluție, când justiția a fost în centrul atenției publice, la fel ca și acum.”
Tudorel Toader a prezentat în postarea sa fragmente din capitolul dedicat reformei Legilor Justiției:
„Am realizat destul de rapid, după asumarea mandatului, că orice modificare a legislației judiciare va fi percepută ca o incursiune într-un teren minat. În realitate, am simțit exploziile încă din primele zile, din reacțiile celor care mă întâmpinau cu o politețe subtilă, dar cu priviri vigilente. „La legile justiției s-a creat o psihoză”, am afirmat ulterior, fără exagerare. Era o tensiune acumulată de-a lungul anilor, un strat peste alt strat de suspiciuni, temeri, manipulări și interese. Eu doar am ridicat capacul.”
Presiunea exercitată de Liviu Dragnea
Fostul ministru al Justiției menționează în carte că știa că orice soluție adoptată va stârni reacții negative din partea tuturor: politice, instituționale, profesionale, și că nu exista o variantă acceptabilă pentru toți. De aceea, înainte de a formula orice idee, a încercat să înțeleagă contextul real, dincolo de zgomotul mediatic.
Tudorel Toader afirmă că a simțit presiunea din partea lui Liviu Dragnea imediat după preluarea mandatului.
„Presiunea de la nivel înalt s-a făcut simțită încă de la început!
Dragnea insista — și nu folosea expresii indirecte — să modificăm infracțiunea de abuz în serviciu. „Să trecem pragul, să fie 200.000 de euro.” Era o soluție salvatoare pentru cei vizați. Însă, oricât a insistat, nu am aprobat astfel de modificări.
Îmi era clar că, dacă un ministru al Justiției ar fi încercat să impună modificări făcute cu dedicație, sistemul s-ar fi prăbușit moral. (…)”, povestește Tudorel Toader.
El susține că a creat doar un proiect schematic, nu un proiect de lege final, proiect care ulterior a fost „rupt”, combătut, „îmbunătățit” și adaptat în funcție de dorințele celor implicați. Într-un capitol menționează și pe Florin Iordache și pe fostul premier Mihai Tudose:
„Draftul inițial reprezenta un set de concepte principale. Niciodată nu l-am numit „proiect de lege”, deoarece nu a trecut prin procedura de avizare, nici nu a fost prezentat oficial în Guvern.
Înaintea unei ședințe de Guvern, premierul Mihai Tudose m-a întrebat dacă doresc ca acel draft să devină un proiect de lege și să fie adoptat de Guvern, sau dacă prefer să fie preluat de Comisia Specială condusă de Florin Iordache pentru a fi promovat ca inițiativă parlamentară.
Am spus că era doar un ghid conceptual, nu o versiune finală, supusă avizării sau dezbaterii oficiale.
Am fost informat că, dacă sunt de acord, premierul va discuta cu Florin Iordache pentru a prelua draftul și a-l transforma într-o inițiativă legislativă parlamentară, urmând să fiu invitat să predau documentul către comisie.
Am resimțit o intenție clară de a devia problema de la Guvern. Era o temă sensibilă, adresată unor interese politice și greu de gestionat. Pe 25 octombrie 2017, am prezentat draftul în fața Comisiei, l-am predat în format fizic și electronic, însoțit de solicitarea de aviz din partea Consiliului Europei, și am precizat: „Acestea sunt direcții de discuție, nu un proiect de lege”, însă acestea s-au transformat în trei inițiative legislative, promovate de un grup de 11 parlamentari. Era clar: draftul fusese modificat, combinat și „îmbunătățit” după dorințele fiecărei tabere.”
Întrebarea cea mai surprinzătoare a fost că opinia publică, media și cetățenii credeau că acele proiecte erau semnate de către el, fiind percepute ca fiind creația sa și inițiativele sale legislative. Imaginile publice au fost construite în jurul ideii: „Legile justiției le aparține lui Toader”.
Amendamente din partea grupurilor de interese
Fostul ministru al Justiției relatează că a descoperit ulterior că numeroase amendamente proveneau „din afară”, din alte surse: ONG-uri, grupuri de interese, entități fără legătură cu dreptul sau cu legitimitate pentru a propune reforme legislative.
„Unele organizații profesionale au fost trecute fictiv drept autori ai acestor amendamente. Curtea Constituțională a confirmat aceste neconstituționalități.”
De asemenea, menționează o persoană de consiliere a lui Florin Iordache, care în culise propunea untext de lege ce permitea unui judecător să se autosuspendă în timpul mandatului de ministru, însă soluția a fost declarată neconstituțională.
În concluzie, fostul ministru afirmă că speră la o clarificare a situației, susținând că toate aceste intervenții, deformări și soluții legislative considerate neconstituționale au fost puse pe seama sa.
Lasă un răspuns