statele membre ale Uniunii Europene au obținut vineri o majoritate calificată pentru aprobarea acordului, facilitând președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, să se deplaseze săptămâna următoare în Asuncion (Paraguay), pentru semnarea oficială a pactului împreună cu reprezentanții Argentinei, Braziliei, Uruguayului și Paraguayului.
Acest acord a fost aprobat în ciuda votului negativ al Franței, principalul opozant, precum și al Poloniei, Austriei, Irlandei și Ungariei, și a abținerii Belgiei, cu sprijinul Italiei, care și-a modificat poziția după ce îl blocase la sfârșitul lunii trecute, alături de alte țări contrare.
Pentru atingerea acestei majorități calificate, a fost necesară negocierea unor clauze suplimentare de protecție pentru agricultorii europeni, care au continuat protestele față de prevederile pactului, clauze care au convins Italia să renunțe la votul negativ, însă nu au fost suficiente pentru a determina aderarea Franței.
* O alianță nouă împotriva protecționismului mondial
Impulsul final pentru ratificarea tratatului, blocat tehnic din 2024, are ca motiv principal eforturile Bruxelles-ului de a identifica piețe și parteneri comerciali alternativi, un obiectiv evidențiat de diverși lideri europeni.
Aceasta în contextul creșterii tensiunilor comerciale și impunerii de tarife vamale de către administrația americană, după revenirea lui Donald Trump la putere, precum și influența din ce în ce mai puternică a Chinei în regiuni precum America Latină și dependența europeană de Beijing pentru materiale strategice.
Noua zonă de comerț va include aproximativ 800 de milioane de consumatori și va reprezenta un produs intern brut de circa 22.000 miliarde de dolari, conform datelor Comisiei Europene.
Acest acord va elimina taxele pentru 91% din exporturile UE către Mercosur și pentru 92% din vânzările sud-americane către Europa, ceea ce va genera o economie anuală estimată la 4 miliarde de euro pentru companiile europene.
Pentru Uniunea Europeană, tratatul deschide accesul către o piață protejată tradițional pentru sectoarele sale industriale, precum industria auto și de mașini utilitare, unde taxele vamale, situate între 35% și 14%, vor fi eliminate gradual.
De asemenea, alte sectoare avantajate sunt cel chimic și farmaceutic, cu exporturi de miliarde de euro anual, precum și produsele agroalimentare cu denumire de origine protejată, precum vinurile și brânza.
În același timp, acordul va întări poziția Mercosur ca „grânarul mondial” pentru Europa, favorizând accesul preferențial la produse precum carne de vită, soia, miere și biocombustibili, sub cote stabilite pentru a limita impactul asupra pieței europene.
* Ultimele provocări pentru semnarea acordului
Cu toate acestea, acceptul final al Uniunii Europene pentru semnarea pactului cu Mercosur nu înseamnă încheierea formală a procesului, care mai poate întâmpina obstacole, în special în privința ratificării în Parlamentul European, estimată pentru 2026.
În privința ratificării, acordul se consideră „mixt” și este format din două secțiuni: una comercială și un acord de asociere, ambele urmând să fie adoptate simultan. Ambele trebuie aprobate de Parlamentul European, iar acordul de asociere necesită și acordul tuturor legislativelor naționale din UE.
Procesul de ratificare în Parlamentul European poate deveni dificil din cauza diviziunilor din cadrul grupurilor politice, influențate de naționalitate și ideologie. Aproape toți eurodeputații francezi, de exemplu, intenționează să se opună, independent de apartenența politică.
În plus, anumite forțe politice, precum extrema dreaptă, intenționează să opună opoziție, inclusiv prin inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, iar grupuri precum Verzilor și Stânga exprimă preocupări legate de mediu și concurența neloială, subminând procesul de aprobare.
Lasă un răspuns