Prețurile alimentelor din Ungaria au scăzut cu 20% într-un an, grație reducerii marjelor de profit ale magazinelor de retail impuse de guvern. Produsele din farmacii s-au ieftinit cu aproape 27%. Un secretar de stat maghiar a atribuit această evoluție reducerii profitului maxim al rețelelor de retail.
Funcționarul a identificat și sursa problemelor anterioare. Creșterile rapide ale prețurilor de la începutul anului se datorează, conform explicațiilor sale, retailerilor multinaționali care profită de marje excesive de profit. Exemplele oferite includ detergenți, săpunuri și geluri de duș, unde marjele de retail depășesc 30%.
Deși aceste scăderi sunt bune pentru consumatorii maghiari, datele statistice arată o altă perspectivă. În iulie, inflația a fost peste estimări, ajungând la 4,3%, mult peste ținta de 3%. Prețurile mari la alimente, energie și servicii au contribuit la acest rezultat.
Sub presiunea inflaționistă și incertitudinile geopolitice, banca centrală maghiară a menținut dobânda de referință la un nivel record în Uniunea Europeană, de 6,5%. Această decizie a fost luată cu prudență. Guvernatorul băncii, Mihály Varga, a atras atenția asupra riscurilor bugetare, suprapuse pe o slăbiciune economică prelungită.
Creștere economică slabă, deficit accentuat de cheltuielile politice
Un nou anunț al ministrului economiei, Márton Nagy, confirmă îngrijorările exprimate de guvernator: deficitul bugetar pentru acest an va depăși estimările, iar creșterea economică va fi mai slabă decât scenariul pesimist al guvernului. În loc de deficitul țintă de 4,1% din PIB, Ungaria se confruntă cu un deficit de 4,5% din PIB, cheltuielile electorale fiind un factor determinant.
Analiștii anticipează că deficitul bugetar ar putea atinge chiar 5% din PIB. Estimarea guvernului pentru creșterea economică, anterior ajustată la 2,5%, se reduce la 0,7%. Ministrul Nagy a explicat cauzele acestei scăderi remarcabile.
Încetinirea economiei europene este principalul factor. Cum va reacționa banca centrală pentru a împiedica un cerc vicios, în care creșterea economică slabă alimentează deficitul bugetar și invers? Analiștii anticipă o reducere a dobânzilor.
Ungaria dorește să își păstreze încrederea piețelor financiare
Ministrul Nagy a declarat pentru Reuters că Ungaria își va menține încrederea piețelor și a agențiilor de rating, care urmăresc îndeaproape calificativele investiționale ale țării. Premierul Orban speră că accelerarea creșterii economice îi va sprijini candidatura pentru un nou mandat în alegerile viitoare, într-un context în care opoziția se prezintă mult mai puternică.
Strategiile sale vizează reduceri ample de taxe pentru familii, credite accesibile pentru prima locuinta și majorări de pensii pentru a contracara efectele inflației, care este previzibilă la o medie de 4,7% anul acesta.
Inflația rămâne o prioritate. „Nu vrem să riscăm încrederea investitorilor și nu dorim să riscăm ratingul Ungariei. Nu suntem nebuni în acest sens”, a mai spus politicianul pentru Reuters. La un summit economic la Veszprém, s-a promis reduceri substanțiale de dobânzi. Guvernatorul băncii centrale a arătat cum economia maghiară a scăzut de șapte ori în ultimele 12 trimestre, similar doar cu perioada crizei economice din 2009.
De asemenea, a evidențiat imposibilitatea sacrificării forintului prin devalorizare pentru stimularea exporturilor, în contextul în care importurile reprezintă 70% din PIB, stabilind stabilitatea cursului de schimb ca un factor crucial.
Polonia, o performanță economică consistentă
În Polonia, cea mai mare economie din regiune, banca centrală a redus dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 4,75%, în contextul retragerii inflației la 2,8% în august.
Acest lucru a depășit riscurile bugetare. Reducerile dobânzilor din acest an au atins acum 100 de puncte procentuale. Economiștii de la ING remarcă stabilitatea creșterii economice fără presiuni inflaționiste excesive. Măsurile de înghețare a prețurilor la energie sunt și ele un factor crucial pentru diminuarea inflației.
În schimb, estimarea de deficit bugetar pentru 2025 a crescut de la 6,3% la 6,9% din PIB. Se anticipă o a doua reducere de dobânzi până la finalul acestui an.
Lasă un răspuns