Ursula von der Leyen semnează acordul de liber schimb UE-MERCOSUR după 25 de ani de negocieri, incendierea fermierilor europeni

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, participă astăzi la ceremonia de semnare a Acordului UE-Mercosur, în Asuncion, Paraguay. Unele state, precum Franța, Polonia, Ungaria, Irlanda și Austria, au exprimat opoziție față de acest acord, iar Belgia s-a abținut. România a votat favorabil, deși subiectul nu a fost discutat în coaliție, iar instituțiile guvernamentale, precum Ministerul Agriculturii și Ministerul Justiției, nu au emis avize favorabile.

Decizia de a semna acordul Mercosur a fost luată de președintele României, Nicușor Dan, în colaborare cu prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu.

Agricultorii din Europa, inclusiv din România, au reacționat vehement la semnarea acordului, temându-se că vor fi înlocuiți pe piață de produse din America de Sud, mai ieftine și cu standarde mai reduse de calitate.

Semnarea acordului va avea loc la Teatrul Jose Asuncion Flores, la ora 15:00, în capitala Paraguayului, țară ce deține președinția rotativă a blocului sud-american din care fac parte și Bolivia.

Mercosur include Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, cele mai importante economii ale continentului sud-american. La ceremonie sunt așteptați între 600 și 800 de participanți.

Acordul, rezultat după aproape 26 de ani de negocieri, urmărește reducerea sau eliminarea graduală a tarifelor vamale pentru circa 90% din exporturile dintre Uniunea Europeană și Mercosur.

Conținutul acordului cu țările MERCOSUR

Acordul între UE și țările MERCOSUR facilitează exportul european de autovehicule, vinuri și produse lactate, prin eliminarea anumitor tarife vamale. În același timp, permite accesul pe piața europeană a produselor precum carne de vită, de pasăre, zahăr, orez, miere și soia din America de Sud, cu cote de import scutite de taxe, ceea ce generează îngrijorări în rândul sectoarelor agroalimentare europene.

Acordul include stabilirea unui plafon maxim pentru volumele de produse agroalimentare importate din Mercosur și beneficiare de tarife reduse:

99.000 de tone pentru carne de vită – echivalent cu 1,5% din producția totală a UE;
25.000 de tone pentru carne de porc – 0,1% din producția europeană;
180.000 de tone pentru carne de pasăre – 1,3% din totalul anual al UE.

Acordul prevede o clauză de salvgardare pentru protejarea fermierilor europeni împotriva unor creșteri rapide ale importurilor. În schimb, UE va putea exporta către țările Mercosur bunuri la tarife preferențiale.

De asemenea, acordul are ca scop diversificarea surselor de energie, în condițiile în care și Venezuela, membru suspendat al Mercosur din 2016, se află în atenție. Înlăturarea regimului autoritar al lui Nicolás Maduro, susținut de SUA, ar putea facilita reluarea importurilor masive de combustibili fosili de proveniență venezuela.nă.

Proteste generate de acordul Mercosur

De mai bine de câteva luni, agricultorii din diverse țări ale Uniunii Europene protestează împotriva acordului comercial UE-Mercosur. Aceștia afirmă că semnarea acordului va permite importuri masive de produse agricole precum carne, zahăr, orez și soia, mai ieftine și cu standarde inferioare celor europene, punând în pericol producția locală și veniturile fermierilor.

Mulți agricultori resimt deja scăderi ale veniturilor, iar semnarea acordului este interpretată ca un factor ce poate agrava criza din sector.

Protestele au culminat cu aproximativ 350 de tractoare aduse în centrul Parisului, vizând simbolic parlamentul și alte instituții, reclamând că semnarea acordului le pune în pericol mijloacele de trai.

În Irlanda, mii de fermieri au manifestat în Athlone, exprimându-și opoziția față de acord și solicitând sprijin pentru sectorul agricol.

Proteste violente au avut loc în Bruxelles, unde fermierii au blocat traficul cu tractoarele și s-au confruntat cu forțele de ordine. La sfârșitul anului 2025, aproximativ 10.000 de agricultori din UE, inclusiv din România, au manifestat la Bruxelles, blocând arterele principale în timpul unui summit al liderilor europeni.

Controverse în guvernul românesc privind acordul Mercosur

Un nou scandal a izbucnit în cadrul Executivului, după ce Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a mandat-o pe Iulia Matei, reprezentantul României în COREPER, să voteze favorabil pentru Acordul UE-Mercosur în forma actuală, fără consultarea Ministerului Agriculturii. Reacțiile din partea PSD au fost dure, acuzând-o pe Țoiu de trădare a intereselor fermierilor români. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu (PSD), a declarat că MAE nu a ținut cont de opiniile sectorului agricol din România și de obiecțiile acestuia în timpul negocierilor europene.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a refuzat să semneze Memorandumul privind acordul Mercosur și a transmis documentul nesemnat, avertizând că lipsa unor clauze clare de protecție va avea consecințe negative asupra agriculturii românești. Reacțiile PSD au fost dure, acuzând decizia ca fiind o trădare a intereselor fermierilor și criticând lipsa consultărilor cu reprezentanții sectorului agricol.

„PSD consideră că această decizie reprezintă un act de trădare a intereselor fermierilor români, mai ales în condițiile în care ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, a evidențiat în repetate rânduri impactul negativ al acordului asupra sectorului agricol. Este revoltător că miniștri USR de la Externe și Economie au avizat Memorandumul fără consultări cu fermierii și fără a ține cont de obiecțiile Ministerului Agriculturii”, transmit social-democrații într-un comunicat oficial.

Sindicatul Salariaților din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (SIND-MADR) și-a exprimat ferm opoziția împotriva semnării acordului Mercosur, considerând că acesta reprezintă o amenințare semnificativă pentru fermele românești, locurile de muncă din agricultură și securitatea alimentară a țării.

„SIND-MADR condamnă ferm orice decizie de semnare a acordului Mercosur, considerând că este o amenințare majoră pentru interesele naționale, siguranța alimentară și agricultura românească, precum și pentru industria alimentară locală”, conform unui comunicat oficial.

Pașii următori

După semnare, acordul va fi supus ratificării de către Parlamentul European. Este posibil ca votul să fie foarte apropiat, chiar dacă majoritatea se pare că favorizează semnarea. În continuare, europarlamentarii pot decide să sesizeze Curtea de Justiție pentru verificarea legalității acordului, ceea ce ar putea întârzia ratificarea cu câteva luni, fără a împiedica aplicarea provizorie a acestuia.