Un grup format din senatori și deputați din diverse partide a depus un proiect legislativ care vizează modificarea Legii 752/2001 a Academiei Române. Propunerea include schimbări controversate, precum prelungirea mandatului președintelui instituției de la patru la cinci ani, precum și eliminarea limitării numărului de mandate, ceea ce a determinat reacții negative din partea membrilor Academiei și a unor organisme de control.
Controversele din raportul Curții de Conturi
Un raport al Curții de Conturi, finalizat la 31 decembrie 2024, indică 14 erori semnificative care au influențat situațiile financiare ale Academiei Române. Verificările au evidențiat denaturări ale situațiilor financiare ale aparatului propriu, inclusiv nereflectarea drepturilor deținute conform dispozițiilor testamentare ale testatorului Jacques M. Elias, asupra patrimoniului Fundației Elias.
Raportul menționează și faptul că Academia nu a înregistrat în contabilitate 10% din veniturile Fundației Elias, în timpul anilor 2022-2024, încălcând principiul contabilității de angajamente. În plus, au fost identificate înregistrări greșite și lipsuri în gestiunea mai multor entități, precum farmacia Centrului de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă București.
De asemenea, s-au consemnat nereguli în filiala Timișoara, unde prejudiciul adus entității nu a fost stabilit corect, și neînregistrări complete ale datoriilor legate de personal. La Biblioteca Academiei, nu au fost prezentate documente privind primirea în administrare a anumitor bunuri imobile de la Academia Română. La Institutul Național de Cercetări Economice, s-au semnalat denaturări în situațiile financiare din cauza nerealizării reevaluărilor imobilelor în administrare.
Raportul avertizează că la Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni Iași nu au fost înregistrate toate drepturile de creanță aferente contractelor de cercetare multianuale, iar la Spitalul Universitar de Urgență Elias nu au fost respectate principiile contabile prin neînregistrarea íntegrelor venituri și cheltuieli sau prin lipsa garanției de bună execuție pentru anumite contracte.
Reacții din partea Academiei și inițiativei legislative
Membrii Academiei Române, în număr de 49, au trimis o scrisoare Parlamentului în care solicită ca proiectul de lege să nu fie discutat în forma actuală. Aceștia susțin că nu au fost consultați sau informați cu privire la modificările propuse și afirmă că limitarea mandatelor este o măsură benefică pentru funcționarea instituției într-un format democratic.
Din partea inițiatorilor, senatorul Daniel Fenechiu a cerut oficial retragerea proiectului legislativ, invocând semnătura liderilor Academiei. El a transmis către Biroul Permanent al Senatului o solicitare de a supune dezbaterii retragerea inițiativei, menționând lipsa consultării anterioare și respectarea articolului 97 din Regulamentul Senatului.
Modificări propuse și controversele lor
Proiectul legislativ prevede, printre alte prevederi, extinderea mandatelor președintelui Academiei la cinci ani și eliminarea plafonului de mandate, permițând astfel președinției nelimitate. De asemenea, propune schimbări în administrarea patrimoniului instituției, cu posibilitatea transferului de proprietăți din patrimoniul public în privat fără acordul Guvernului.
Aceste modificări sunt considerate „abuzive” de către senatorul USR Ștefan Pălărie, care a criticat dur proiectul, indicând că ar putea duce la abuzuri și ar afecta transparenta gestionării patrimoniului și a modului în care Academia își administrează resursele.
Lasă un răspuns