USR solicită vot în Senat pentru modificarea sistemului de acordare a diurnelor magistraților
Partidul Uniunea Salvați România (USR) cere ca, luni, în Senat, să fie votat un proiect de lege ce propune schimbări asupra modului de acordare a diurnelor pentru magistrați. Inițiativa vizează eliminarea calculului actual al diurnei ca procent din salariu, înlocuindu-l cu o sumă fixă, asemeni beneficiilor acordate funcționarilor publici.
Contextul propunerii legislative
Proiectul a fost depus în decembrie 2025 de deputații Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu. Modificarea propusă vizează modificarea Ordonanței de Urgență 27/2006, referitoare la diurne.
Modul actual de calcul al diurnei
În prezent, magistrații primesc 2% din indemnizația brută pentru fiecare zi de delegare sau detașare. Suma rezultată poate ajunge echivalentul a aproape 40% din salariul lunar al unui magistrat.
„Hai să o punem în context. 2% pe zi din salariul lunar înseamnă, de fapt, 40% pe lună”, afirmă deputatul Alin Stoica.
Impactul și criticile legate de sistem
USR susține că această formulă nu este doar un beneficiu financiar, ci și un instrument de control intern în sistemul judiciar. Astfel, diurna mare acționează ca un stimulent pentru acceptarea delegărilor și detașărilor în funcții importante, în timp ce pierderea acestor beneficii poate descuraja revenirea pe posturi de bază.
Deputatul Stoica explică că mecanismul funcționează ca un „morcov și un băț”: un stimulent pentru atragerea magistraților în poziții-cheie, dar și un control pentru menținerea acestor poziții. Mecanismul influențează și ocuparea funcțiilor de conducere, peste jumătate dintre magistrații în astfel de poziții fiind numiți prin delegare sau detașare, nu prin concurs.
Critici și probleme de echitate
Un alt argument al USR vizează diferențele de venit între magistrați. Cei care beneficiază de delegări și detașări câștigă semnificativ mai mult decât colegii lor cu aceleași atribuții, dar fără acces la aceste poziții, diferența ajungând până la aproximativ 40% din venit.
„Acest dezechilibru afectează motivația din sistem și creează o ierarhie informală bazată nu pe performanță, ci pe accesul la funcții sau cercuri de influență”, afirmă Stoica.
El susține că acest sistem influențează chiar actul de justiție, introducând un fenomen denumit „delegatocrație”.
Ce propune proiectul de lege
Inițiativa prevede ca diurna să fie o sumă fixă, similară cu cea acordată funcționarilor publici. Astfel, variațiile mari generate de diferențele de salarii ar fi eliminate, iar beneficiile financiare suplimentare nu ar mai distorsiona sistemul.
„Aceasta ar elimina stimulentele care creează distorsiuni în sistem”, afirmă susținătorii proiectului.
Criticii, însă, pot argumenta că astfel de beneficii sunt necesare pentru a acoperi disconfortul delegărilor și pentru a asigura funcționarea normală a instituțiilor.
Procedura și pragul decizional
Proiectul ajunge luni în Senat, forul decizional în această etapă. Votul va determina dacă există voință politică pentru schimbarea unui mecanism care funcționează de ani de zile și are implicații directe asupra modului de funcționare a justiției în România.
Lasă un răspuns