Click Stiri

În reacție la propunerea lui Claudiu Năsui de reducere a finanțării pentru 178 de institute de cercetare, USR a exprimat marți susținerea sa fermă pentru dezvoltarea cercetării și inovării în România, considerându-le esențiale pentru o economie viabilă, competitivă și integrată în agenda europeană.

“Într-un context în care cercetarea românească este subfinanțată (cu un buget de doar 0,17% din PIB), USR consideră că o reformă profundă, axată pe calitatea, responsabilitate și transparență, este urgent necesară”, a declarat USR.

Ștefan Pălărie a afirmat că „cercetarea românească nu trebuie să mai fie neglijată în politicile publice, dar nici un refugiu pentru sinecuri”.

“Susținem cercetătorii onești, care își desfășoară activitatea în ciuda birocrației și subfinanțării. Ei merită sprijin și încurajare. Însă nu putem ignora semnalele despre utilizarea iresponsabilă a fondurilor publice de către unele institute. Este oportun atât o evaluare precisă a performanțelor și o alocare adecvată a resurselor publice, cât și o exploatare eficientă a oportunităților europene și ale industriei de apărare”, a declarat liderul senatorilor USR.

Propunerile USR pentru cercetare

USR propune o evaluare obiectivă a institutelor de cercetare (INCD-uri).

• USR susține continuarea procesului de integrare voluntară, prevăzut în Legea 25/2023, prin asocieri, fuziuni sau subordonare instituțiilor de învățământ superior de stat.
• Evaluarea va identifica institutele performante și cele care nu justifică finanțarea publică.
• Finanțarea ulterioară va fi condiționată de rezultate concrete, nu distribuită uniform
• Bugetare multianuală pentru institutele performante.
• Alocări transparente și corecte pentru granturi de cercetare, reducând birocrația și respectând termenele de competiții.
• Realocarea fondurilor cheltuite iresponsabil (inclusiv sporuri excesive) către proiecte relevante.

“Pentru o tratare cu respect a cercetării, este crucială combaterea sinecurilor și abuzurilor. USR nu va tolera utilizarea INCD-urilor ca «refugii politice». Solicităm limitarea legală a sporurilor salariale exagerate și eliminarea practicilor prin care directorii își acordă singuri beneficii nesemnificative. Sinecurile nu contribuie la știință. Ele erodează încrederea în cercetători și afectează accesul la fonduri pentru cei meritenti”, a mai afirmat comunicatul.

USR solicită, de asemenea, alinierea la prioritățile europene și noi surse de finanțare:

• Cercetarea din România trebuie să fie compatibilă cu obiectivele Horizon Europe și cu nevoile tranziției verzi, digitale și de securitate.
• România trebuie să utilizeze fondurile disponibile prin programul strategic Readiness 2030 pentru cercetare în domeniul apărării.
• Susținem implicarea cercetării românești în ecosisteme internaționale prin parteneriate și reforme legislative adecvate.

Ștefan Pălărie: „Este necesar echilibru între aprecierea cercetării și responsabilitatea pentru resursele publice”

“Este necesar echilibru între aprecierea cercetării și responsabilitatea pentru resursele publice. Cercetarea și educația trebuie tratate ca investiții strategice, nu ca domenii sacrificabile, dar investițiile publice trebuie realizate responsabil, pe baza evaluărilor obiective, nu din inerție administrativă sau criterii politice.”

Pălărie afirmă că USR va susține în mod constant cercetătorii performanți.

“Însă nu vom accepta abuzuri mascate de activități științifice. Cine dorește fonduri publice trebuie să demonstreze relevanța, utilitatea și integritatea profesională”, a concluzionat liderul senatorilor USR.

Reprezentanții institutelor de cercetare vor fi invitați la o ședință specială de consultare organizată de Grupul de lucru Educație și Cercetare.

Critici la adresa propunerilor lui Claudiu Năsui

Claudiu Năsui a propus, într-o postare, reducerea cheltuielilor bugetare de la 178 de institute de cercetare, afirmând că acestea au salarii mari și scopul lor nu este cercetarea, ci salarizarea persoanelor.

Năsui susține că acestea sunt platforme de influență politică.

“România are un număr imens de agenții. În fiecare an se înființează altele noi. Dar nu dispar niciodată. De ce? Pentru că sunt create doar pentru a salariza politicieni, foști politicieni și oameni conectați la politicieni”, a declarat fostul ministru al Economiei.

Finanțarea cercetării în România: Date relevante

Subfinanțarea cercetării în România nu trebuie văzută ca o dispută ideologică, ci prin prisma datelor europene.

Studiile realizate arată că România are cea mai mică alocare pentru cercetare științifică din UE.

„În 2023, România a alocat doar 0,38% din PIB pentru cercetare”, afirmă un raport.

România este mult în urma țărilor din Europa de Vest și Centrală în ceea ce privește finanțarea cercetării, în funcție de datele raportate de EUROSTAT.

Numărul de cercetători din România este scăzut comparativ cu țările europene.

România are cea mai mică rată de angajare în sectorul cercetării din UE.

Țara noastră se află în urma multor țări europene în ceea ce privește numărul de cercetători.

Sursa: Date EUROSTAT