Click Stiri

Potrivit specialiștilor, cadrul legislativ actual, reprezentat de Codul de procedură fiscală și Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, oferă instrumente eficiente de protecție, precum asistența juridică pe durata controlului, contestarea actului administrativ și mecanismele de suspendare a executării silite sau a documentelor administrative.

Utilizarea în timp util și adecvată a acestor remedii poate preveni prejudicii financiare semnificative și poate asigura echilibrul între prerogativele organului fiscal și drepturile contribuabililor, însă valorificarea lor efectivă necesită o analiză atentă a actelor emise și o strategie juridică adaptată fiecărui caz în parte.

Controalele ANAF sunt frecvent întâlnite în mediul de afaceri românesc, iar documentele fiscale emise în urma acestor controale, precum deciziile de impunere, pot avea un impact major asupra activității comerciale sau situației financiare a persoanelor fizice, mai ales în contextul amplificării verificărilor atât pentru entitățile juridice, cât și pentru cele fizice.

Contribuabilul dispune de drepturi prevăzute de Codul de procedură fiscală și Legea contenciosului administrativ, inclusiv dreptul de a contesta actul administrativ și oportunitatea de a iniția o acțiune în contencios pentru anularea documentului, acestea reprezentând cadrul legal pentru a se apăra împotriva actelor considerate ilegale, având ca scop final anularea sau revocarea acestora.

Contribuabilul poate solicita în baza legii suspendarea executării silite

Etapa de control fiscal, preludiu emiterii unui act administrativ, cum ar fi decizia de impunere, este reglementată de legislația fiscală și asigură un mediu transparent, în care contribuabilul beneficiază de protecție, informare și dreptul de a participa activ la clarificarea situației de fapt.

Conform art. 18 din Codul de procedură fiscală, contribuabilul sau plătitorul are dreptul de a fi reprezentat de un împuternicit în interacțiunea cu autoritatea fiscală, formele și limitele reprezentării fiind stabilite prin lege sau prin actul de împuternicire, după caz. În această etapă, contribuabilul poate prezenta documente și poate explica situația, iar toate informațiile transmise pot influența decizia unui eventual act administrativ.

De asemenea, art. 143 din același cod recunoaște dreptul contribuabilului verificat de a colabora cu organele fiscale, fiind permisă prezentarea de înscrisuri și informații esențiale pentru clarificarea situației. În domeniul fiscal, contribuabilul poate solicita suspendarea executării silite și, în anumite cazuri, suspendarea actului administrativ, mai ales în contextul controalelor recente realizate de ANAF.

Procedura de formulare a contestației împotriva actului administrativ fiscal – Primul pas după finalizarea verificării

După finalizarea inspecției fiscale și emiterea unei decizii de impunere sau a oricărui alt document administrativ, contribuabilul are dreptul de a depune o contestație conform reglementărilor din TITLUL VIII al Codului de procedură fiscală, privind soluționarea contestațiilor împotriva actelor fiscale.

Dreptul de a contesta o decizie de impunere emisă de ANAF sau alt document administrativ este reglementat de articolele 268 – 281, iar termenul pentru depunerea acesteia este de 45 de zile de la data comunicării, fiind obligatoriu să fie respectat pentru a evita decăderea din drepturi, conform Art. 270 alin. (2).

Dacă contestatia nu este depusă direct la organul fiscal emitent, aceasta trebuie transmisă în cel mult 5 zile de la primire. Organul fiscal va întocmi dosarul și referatul cu propuneri, urmând să le transmită organului competent pentru soluționare în termen de 5 zile. În cazul în care actul administrativ nu include toate elementele esențiale prevăzute de lege, contestatia poate fi formulată în termen de 3 luni de la comunicare.

Motivele de nelegalitate a deciziei fiscale pot include vicii de procedură sau erori de fond, precum aplicarea eronată a legislației fiscale sau stabilirea incorectă a obligațiilor de plată, inclusiv calculuri greșite, care pot duce la obligații suplimentare nejustificate sau sancțiuni ilegale.

Suspendarea executării titlului de creanță – Protecția contribuabilului până la soluționarea legală

Suspendarea executării actului fiscal reprezintă un mecanism principal de protecție a contribuabilului, deoarece fără această măsură, executarea silită începe imediat după emitere. În cazul depunerii contestației deciziei de impunere, suspendarea automată a executării nu este garantată.

Cu toate acestea, contribuabilul are dreptul de a solicita suspendarea executării fiscale în conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, pentru evitarea unei pagube iminente și în situații justificate.

Cererea trebuie depusă în maximum 30 de zile de la data constatării documentului și poate fi făcută împreună cu acțiunea în anulare sau separat. Instanța poate admite cererea dacă se constituie o cauțiune, iar măsura este executorie de drept.

În perioada în care suspendarea este activă, toate efectele referitoare la documentul fiscal sunt suspendate, iar obligațiile fiscale principale și cele accesorii nu se înscriu în certificatul de atestare fiscală.

Proceduri juridice pentru anularea actelor ANAF – Acțiunea în nulitate și suspendare până la decizie definitivă

Anularea documentului fiscal semnalează ilegalitatea sa și îl face nul retroactiv, în timp ce revocarea actului îl oprește doar pentru viitor, la inițiativa autorității. După epuizarea căii administrative, contribuabilul poate introduce o acțiune în anulare conform art. 8 din Legea 554/2004, vizând deciziile de soluționare a contestatiilor și deciziile de impunere.

Motivele invocate pot depăși cele din contestație, fiind acceptate vicii de procedură, erori de fond sau calcul incorect al obligațiilor. Odată depusă, acțiunea în anulare poate determina măsuri provizorii.

Conform art. 14 din Legea 554/2004, se poate solicita suspendarea până la decizie, care amână executarea silită până la pronunțarea instanței de fond, termenul pentru depunere fiind de maximum 30 de zile, iar suspendarea încetează dacă acțiunea nu este introdusă în 60 de zile.

Se mai poate solicita și suspendarea până la hotărârea definitivă, conform art. 15, menținând blocată executarea până la soluționarea definitivă a litigiului.

Pe timpul suspendării, efectele actului fiscal sunt suspendate, obligațiile fiscale și penalitățile nu se aplică, cu excepția creanțelor locale.

Dacă organul fiscal a inițiat deja proceduri de recuperare, contribuabilul poate formula o contestație la executare în termen de 15 zile, pentru a proteja aplicarea deciziei de impunere și drepturile sale în timpul procesului.

„Măsurile pentru acțiunea în anulare și suspendarea executării silite, reglementate de legislația contenciosului administrativ, trebuie utilizate cu atenție pentru a evita pierderea termenelor și drepturilor contribuabililor.”, a afirmat Dr. Radu Pavel, avocat coordonator.

În concluzie, apărarea contribuabilului în fața actelor fiscale ilegal poate urma un proces clarificat, începând cu contestarea deciziei de impunere și continuând, dacă este cazul, cu acțiuni în instanță pentru anulare.

Procedurile de suspendare, fie suspendarea documentului fiscal, fie suspendarea executării silite, sunt instrumente cheie pentru oprirea efectelor imediate ale deciziei de impunere și pentru prevenirea prejudiciilor financiare.