Valul de plecări din sistemul de învățământ preuniversitar românesc continuă să crească, după implementarea Legii 141/2005, cunoscută ca „Legea Bolojan”. În primele trei luni ale anului școlar 2025-2026, aproape 370 de cadre didactice au părăsit sistemul, conform unui răspuns oficial al Ministerului Educației și Cercetării. Creșterea normei didactice, cu o medie de două ore suplimentare pe săptămână, este principalul motiv invocat pentru această reacție.
Date privind plecările din sistem
Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Educației, în perioada septembrie-decembrie 2025, 367 de profesori au demisionat. Dintre aceștia, 114 erau cadre didactice titularizate și debutante, iar 253 erau angajați pe perioadă determinată sau pe durata postului.
Totodată, ministerul raportează că 56 de cadre didactice activează acum cu normă incompletă în acest an școlar, toate fiind majoritar profesori titulari.
Legea Bolojan a reconfigurat normele didactice pentru toate categoriile de personal didactic. Pentru profesorii de gimnaziu și liceu, norma a fost majorată la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia dețin cel puțin licență în cariera didactică. În învățământul primar, norma rămâne de un post pe clasă, cu două ore de pregătire remedială obligatorii pe săptămână.
Profesorii cu grad didactic I sau titul de profesor emerit, implicați în activități de mentorat, vor avea norma redusă la 18 ore pe săptămână. Profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26, respectiv 22 de ore pe săptămână, în funcție de grad și activitate.
În învățământul special, norma este stabilită la 18 ore pentru profesori și terapeuți, și 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori.
Cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime, deținători ai gradului I sau care dovedesc performanță educațională pot beneficia de reducerea normei cu două ore pe săptămână. Această măsură nu afectează salariul și se aplică în baza unei metodologii aprobate de Minister.
Creșterea normei didactice și retragerea cadrelor din sistem sunt criticate pentru lipsa unei analize de fundamentare din partea Ministerului Educației. Aspectele legate de impactul real al acestei legi asupra calității educației rămân neclare.
Aceste modificări legislative și reacțiile din sistem sunt în centrul unor discuții legate de resurse umane și de sustenabilitatea învățământului preuniversitar din România.
Lasă un răspuns