Indicele ROBOR la trei luni (3M), utilizat pentru calculul costului creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, precum și pentru unele credite ipotecare și creditele în lei pentru IMM-uri, a scăzut miercuri, 28.01.2026, la 5,89% pe an, de la 5,90% în ședința anterioară, conform datelor emise de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului 2025, indicele ROBOR 3M era de 5,92%.
De asemenea, în data de 28 ianuarie, a fost marcată o premieră: indicele la șase luni, folosit în stabilirea dobânzilor pentru creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă și pentru toate creditele în lei pentru IMM-uri, a scăzut la 5,99% pe an, față de 6,01% pe an în ziua precedentă.
Este pentru prima dată când indicele ROBOR la 6 luni coboară sub 6%, mult sub rata dobânzii de politică monetară, care este de 6,5%. În alte cuvinte, piața monetară devine mai dinamică și anticipează evoluții ce depășesc deciziile de politică monetară. BNR a transmis, totuși, în ultima ședință, că nu intenționează să majoreze rata dobânzii cheie.
Specialiștii din sectorul bancar anticipează că, în ședința din luna mai, BNR va iniția un ciclu de reducere a dobânzilor. Până atunci, însă, piața economică avansează înaintea deciziilor băncii centrale. Citește și motivul scăderii ROBOR.
Cine beneficiază în mod direct de pe urma acestor reduceri ale indicilor ROBOR, stabileți pe piața interbancară? În principal companiile și persoanele fizice cu credite legate de acest indicator. Reducerea ratei rezultate din scăderea ROBOR nu este întotdeauna una semnificativă, fiind de câțiva lei sau zeci de lei, în funcție de tipul creditului. Totuși, dacă acest trend va continua, scăderea poate oferi un sprijin important firmelor aflate în dificultate în această perioadă.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, afirmă că nivelurile indicilor ROBOR la 3 și 6 luni se Direcționează către valoarea de 5,5%, apropiindu-se de dobânda oferită de BNR pentru facilitatea de depozit pentru băncile comerciale. Totodată, dobânda la facilitatea de depozit este cu un punct procentual mai mică decât rata dobânzii de politică monetară de 6,5%, oferind un avantaj clar companiilor cu credite de rambursat în această perioadă. La acest avantaj se adaugă inflația, care este mult peste nivelul indicatorilor de referință și al ratei dobânzii de politică monetară.
Titluri de stat cu rate de rentabilitate real negative
Un alt beneficiariu net al scăderii ROBOR este statul român, prin Ministerul Finanțelor. Este foarte probabil ca această reducere a indicelui ROBOR să conducă și la diminuarea dobânzilor pentru împrumuturile contractate de stat, cel puțin pe piața internă.
”Este anul în care numeroase emisiuni de titluri de stat ajung la scadență. Răscumpărarea lor la un cost mai mic reprezintă o oportunitate pentru stat”, menționează Adrian Codirlașu. Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.1264/2010, referitoare la programul de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes”.
Proiectul prevede creșterea plafonului total al programului de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes” (Programul MTN) de la 90 miliarde EUR la 99 miliarde EUR, fiind inițiativa Ministerului Finanțelor.
În ciuda nevoii importante de finanțare, așa cum afirmă Adrian Codirlașu, fiind cunoscut faptul că „datoriile unuia reprezintă activele altuia”, chiar dacă statul se va putea împrumuta mai ieftin datorită scăderii ROBOR, rămâne nesigur până în ce măsură investitorii vor accepta dobânzi reale negative. Luând în considerare inflația, dobânzile la titlurile de stat pe termen scurt ajung să fie profitabile doar chiar și după ajustare, fiind cu adevărat negative în condițiile actuale.
Astfel, dobânda la titlurile de stat ale României pe șase luni a ajuns la 5,90%, iar cea pentru un an se situează la 5,93%, în condițiile unei inflații de 9,7% în decembrie 2025. Practic, randamentele oferite de stat pentru plasamente pe termen scurt devin real negative. La termen lung, situația nu este semnificativ diferită, însă acolo există posibilitatea reducerii inflației.
Conform explicațiilor lui Adrian Codirlașu, pentru statul român nu este ideal, deoarece împrumutându-se momentat mai mult pentru a beneficia de dobânzile mai mici, în final, se achită mai mult pentru o sumă mai mare. Se poate vorbi despre o iluzie monetară, așa cum avertizează economiștii.
Cert este că dobânzile, inclusiv cele aplicate creditele de retail și IMM-uri, au început deja să scadă înaintea deciziei BNR din luna mai. În acest context, sentimentul favorabil al agențiilor de rating susține păstrarea României în categoria de investiții. Cu toate acestea, există riscuri externe, precum o eventuală destrămare a NATO, ce ar putea duce toate țările din Europa Centrală și de Est în categoria obligațiunilor junk, conform anunțurilor unanime ale agențiilor de rating.
Lasă un răspuns