România nu se confruntă cu o criză economică, piețele muncii fiind dinamice.
Cererea de angajare depășește oferta, iar rata șomajului este redusă, demonstrând stabilitate pe piața forței de muncă. Salariile continuă să crească, excluzând orice posibilitate de tăieri. Sistemul de plăți funcționează fără probleme, confirmând o solidă situație financiară, a declarat un analist financiar.
Rezervele valutare sunt stabile, iar majoritatea creditelor sunt în lei, sugerând o piață a creditelor sănătoasă. Bursa de valori nu înregistrează dificultăți majore, iar gestionarea datoriei publice este eficientă, fără riscuri semnificative.
Deficitul bugetar ridicat și cheltuielile rigide pun presiune asupra economiei
Cu toate acestea, România se confruntă cu dezechilibre structurale care pun la îndoială rezistența bugetară și economică. Deficitul comercial crește constant, importurile având o creștere accentuată, în timp ce exporturile înregistrează valori reduse. Această situație este agravată de o dependență crescută față de importuri, amplificând impactul oricărei majorări a salariilor. Deficitul de cont curent se află într-o zonă critică, fiind influențat de deficitul comercial și de stagnarea înregistrată în sectorul serviciilor.
La nivel național, deficitul bugetar este considerat excesiv în raport cu capacitatea economiei de a-l susține prin activitatea de business. Cheltuielile bugetare sunt rigide, aproape 80% din venituri fiind alocate salariilor, pensiilor și plății dobânzilor publice.
Sectorul public ineficient și investiții neproductive
Numărul mare de angajați din sectorul public accentueză presiunea asupra bugetului și reduce eficiența administrației. Costurile de finanțare a deficitului sunt ridicate, cauzate de dobânzile mari la care se împrumută statul. Investițiile publice au o rentabilitate scăzută, o parte semnificativă fiind în proiecte cu impact economic redus. Aspectele dificile ale relației dintre guvern și administrațiile locale, caracterizate de lipsă de coerență și priorități strategice clare, aduc dificultăți suplimentare.
Executarea reformelor prin PNRR și alte programe europene este încetinită. În plus, companii de stat sunt aflate în scenarii de dispută între diverse partide politice pentru conducerea acestora. Absorbția fondurilor europene este sub așteptări, accelerând creșterea datoriei publice, în timp ce atragerea investițiilor străine se afla la niveluri record scăzute.
O misiune dificilă pentru noul lider
Un articol recent confirmă lipsa unei crize economice majore, dar evidențiază necesitatea unui plan clar și credibil pentru reducerea deficitului bugetar. România depinde semnificativ de finanțarea externă pentru a acoperi deficitul bugetar, datorii și investițiile publice.
Reducerea deficitului bugetar va necesita măsuri importante, comparabile cu cele aplicate în trecut pentru probleme financiare mai mici.
„Este nevoie de un program clar și credibil pentru reducerea deficitului bugetar și redresarea creșterii economice”, a concluzionat analistul financiar, accentuând dificultatea misiunii. Este o responsabilitate dificilă pentru noul lider și pentru viitorul premier.
Lasă un răspuns