Petrișor Peiu, senator și economist al partidului AUR, realizează o comparație între momentul instalării guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș în 2016 și cel al propunerii pentru noul cabinet condus de Eugen Tomac. În analiza sa, Peiu evidențiază diferențe semnificative în evoluția indicatorilor economici și în compoziția PIB-ului în ultimii zece ani.
Evoluția economiei: de la creștere la scădere
Peiu remarcă că, în 2016, la instalarea guvernului Cioloș, economia creștea cu 4,3% în primul trimestru, în timp ce în primul trimestru al anului 2026, la propunerea lui Eugen Tomac, indicatorul este de -1,2%. Aceasta indică o involuție clară față de acum un deceniu.
Structura PIB-ului și schimbări majore
Potrivit analizei, principalele ramuri care susțineau creșterea în 2016 au devenit motoarele scăderii în 2026. În 2016, comerțul cu amănuntul, informațiile și comunicațiile, impozitele nete, administrația, industria spectacolelor și serviciile profesionale contribuiau decisiv la creșterenii economice. În 2026, aceste sectoare se află în declin, cu comerțul cu amănuntul fiind cel mai afectat, reprezentând două treimi din scădere.
Comparație pe sectorul de activitate al PIB-ului
Detaliile structurale arată că agricultura, silvicultura și pescuitul au avut aceeași pondere de 1,6% din PIB în 2016 și în prezent. Industria a scăzut de la 21,1% la 15,8%. Sectorul construcțiilor a crescut, de la 3,7% la 5,3%. Comerțul cu amănuntul a crescut de la 18% la 22,5%. În schimb, informațiile și comunicațiile au crescut, de la 6,1% la 8,1%, iar intermedierile financiare și asigurările au rămas stabile la 4,1%.
Ponderea tranzacțiilor imobiliare a scăzut de la 8,9% la 7,5%. Serviciile administrative și profesionale au redus procentajul de la 6,6% la 6,1%. Administrația publică s-a extins, atingând 14,6% din PIB în 2026 comparativ cu 13,2% în 2016. Sectorul spectacolelor și activităților culturale a scăzut de la 3,1% la 2,8%, iar impozitele nete au coborât de la 13,6% la 11,6%.
Concluzii privind sectorul public și economia totală
Analiza indică o extindere semnificativă a statului, care ocupă un procent aproape egal cu industria. Ponderea retailului, sectorul care a avut cea mai mare contribuție în 2016, scade continuu. Ponderea impozitelor nete și a intermedierilor financiare este în declin.
Deficitul comercial s-a mărit de la 1,3% la 5,1% din PIB, reflectând o gaură tot mai mare în balanța comercială. În același timp, formarea brută de capital fix a crescut de la 18% la 19,9%. Creșterea investițiilor, facilitatoră de importuri, nu pare să aducă beneficii economiei naționale, ci indică o dependență accentuată de importuri și o scădere a comertului internațional, care s-a redus cu 10%. În aceste condiții, România începe să semene tot mai mult cu o insulă la periferia Europei.
Indicatori pe partea de consum și performanță economică
Peiu semnalează că, în ponderea consumului final, a avut loc o creștere de la 81,5% la 82,5% din PIB, însă consumul gospodăriilor a scăzut de la 73,2% la 72,5%. În același timp, consumul statului a crescut de la 8,3% la 10%. Deficitul comercial s-a majorat de la 1,3% la 5,1%.
De altfel, chiar dacă investițiile au crescut de la 18% la 19,9%, această creștere s-a bazat pe importuri, ceea ce afectează sustenabilitatea economiei. În ultimii zece ani, scăderea consumului intern a fost principalul motor al declinului economic actual.
Implicații pentru următorul guvern
Potrivit lui Peiu, prioritatea pentru viitorul guvern trebuie să fie echilibrarea raportului dintre consum și investiții. El notează că statul înregistrează un consum din ce în ce mai mare, penalizând economia reală, iar deficitul comercial reprezintă o problemă structurală acute.
El subliniază că investițiile, deși sunt în creștere, vin din importuri, ceea ce nu ajută dezvoltarea durabilă. Creșterea sectorului construcțiilor și a achiziției de echipamente nu compensează scăderea comerțului interior și a segmentului industrial.
Eugen Tomac și Nicușor Dan / Foto – Mediafax
În context, Peiu consideră că, pentru consolidarea unei economii sustenabile și pentru evitarea scăderii continue a PIB-ului, următorul guvern trebuie să se concentreze pe stimularea investițiilor interne și reducerea dependenței de importuri. Întrebarea rămâne dacă noii alyli vor obține sprijinul parlamentar necesar pentru a implementa aceste măsuri.
Lasă un răspuns