Tensiunile internaționale crescute din ultima perioadă, combinate cu nesiguranța guvernării actuale, necesită specialiști competenți pentru a lua decizii sănătoase în economie și finanțe, astfel încât să se adreseze îngrijorărilor cetățenilor privind ieșirea din actuala criză complexă.
Inflația, dezinflația și, din nou, inflația, chiar dacă fără amenințarea deflației experimentată de 15 state din UE în septembrie 2024, și potențialul impact al creșterilor de prețuri la bunuri – în special alimente și medicamente – și servicii, dobânzile la credite și eliminarea plafonării prețurilor la energie sunt subiecte analizate într-un amplu interviu acordat consultantului de strategie Adrian Vasilescu, de la Banca Națională a României (BNR).
Aceste teme nu doar că sunt extrem de importante, ci și extrem de dificile. Analiza lui Adrian Vasilescu, cu două decenii de experiență la Banca Națională, reprezintă o bună sursă de informare pentru publicul larg, pentru cei interesați de aspectele economice și financiare actuale.
Banca Centrală a României – având printre principalele obiective asigurarea stabilității prețurilor, stabilității financiare, definirea și implementarea politicii monetare și valutare, și gestionarea rezervelor valutare – este extrem de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legislația o plasează în prim plan în lupta cu inflația la nivel global.
În interviul acordat, Adrian Vasilescu a declarat că riscul geopolitic este cel mai periculos factor inflaționist în prezent. Acest risc s-a manifestat periculos în iarna lui 2022, adăugându-se riscul energetic care a aprins focul inflației globale în 2021. Fără aceste evenimente, disrupțiile de prețuri nu ar fi avut puterea de a afecta economia globală. Criza prețurilor a ajuns la mijlocul celui de-al cincilea an și abia în 2026 va putea fi rezolvată.
“Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor, pe care o actualizează periodic, deoarece ordinea riscurilor se schimbă în funcție de gradul de pericol. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională urmărește cu atenție efectele negative ale acestui risc. Și, cum stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară sunt primele afectate, BNR întărește apărarea în aceste sectoare”, a declarat Adrian Vasilescu.
„Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB”
În cazul în care măsurile noului Guvern vor influența stabilitatea prețurilor, am dorit să aflăm de la Adrian Vasilescu cum se poate evita o criză majoră, având în vedere că unii politicieni propun soluții inflaționiste, cum ar fi creșterea TVA-ului cu cel puţin două procente.
„Este o problemă complexă! Dacă, de exemplu, s-ar decide să nu se majoreze TVA-ul, ar fi un lucru bun pentru stabilitatea prețurilor. S-ar evita un factor inflaționist potențial. Dar trebuie să se evite efectele negative. Dacă partidele la guvernare evită un factor inflaționist prin nemajorarea TVA-ului, acestea trebuie să găsească alte soluții pentru echilibrarea veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că reducerea deficitului bugetar este esențială. Agențiile de rating suveran nu vor accepta amânare. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem doar prin tăierea cheltuielilor”, a afirmat Adrian Vasilescu.
Șapte ani reprezintă o perioadă semnificativă pentru România, fiind nevoie de reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB. Adrian Vasilescu este categoric: „Este necesară o politică fiscală prudentă”.
„Există doi termeni folosiți în dezbaterile publice. Unul este austeritatea, un cuvânt popular care atrage atenția și este favorizat de guvernatorul BNR. Altul este dieta, care este o abordare sănătoasă, vitală pentru o economie sănătoasă și pentru finanțe sănătoase. Un deficit bugetar activ, de 3% din PIB – un prag convenit cu Comisia Europeană și FMI – este acceptabil. Deficitul bugetar activ e suma care se poate obține din împrumuturi pentru investiții și alte cheltuieli, peste veniturile din impozite.
{/* … Restul conținutului */}
Lasă un răspuns