Mediafax
De fiecare dată, pare inadecvat ca analiştii să se concentreze pe impactul economic şi financiar al conflictelor precum cel dintre Israel şi Iran, în timp ce vieţi sunt pierdute. Cu toate acestea, aceste evaluări sunt necesare. Aşadar, ar trebui să ne îngrijoreze serios atacul SUA asupra Iranului?
În general, factorii non-economici, inclusiv cei care implică pierderi de vieţi omeneşti, nu au un impact major asupra economiei şi pieţelor financiare globale. Există, desigur, excepţii.
Un eveniment extrem, precum un conflict militar între mari puteri, ar avea, fără îndoială, un impact economic substanţial. Iar atunci când un conflict aparent local izbucneşte, este dificil de anticipat severitatea efectelor sale.
Această incertitudine determină o prudenţă în evaluările care se fac. Există două tipuri de incertitudine interconectate: cea obişnuită în relaţiile economice şi, mai dificil de gestionat, incertitudinea fundamentală legată de aspecte externe economiei – cât de grav va fi conflictul, cât va dura şi care va fi deznodământul său.
Posibile evoluţii după atacul SUA asupra Iranului
Singura abordare viabilă este analizarea unor scenarii posibile. Iată câteva dintre acestea.
Scenariul optimist presupune că, în ciuda atacului, conflictul se va stinge rapid. În acest caz, nu ar exista daune economice semnificative la nivel mondial. O altă variantă ar fi ca ostilităţile să continue câteva săptămâni, dar într-un mod limitat, fără a afecta alte state şi fără un impact dramatic asupra preţului petrolului.
Un scenariu mai îngrijorător implică o reacţie a Iranului prin blocarea Strâmtorii Ormuz, o măsură recent anunţată. Această strâmtoare este o cale de tranzit esenţială pentru aproximativ 20% din petrolul consumat la nivel mondial.
Nu ar fi necesar decât ca traversarea strâmtorii să fie considerată periculoasă pentru ca transportul să devină nesigur. În acest caz, preţurile petrolului şi gazelor ar creşte brusc, generând daune considerabile atât pieţelor financiare, cât şi economiei reale.
Cei care îşi amintesc crizele din 1973-74 şi 1979-80 ştiu că lumea a fost deja afectată de creşteri bruşte ale preţurilor la petrol. Iniţial, economiştii se întrebau dacă aceste scumpiri sunt inflaţioniste sau deflaţioniste.
Tarifele impuse de Trump şi apariţia termenului „stagflaţie”
În realitate, aşa cum s-a întâmplat cu tarifele impuse de Donald Trump, acestea au fost inflaţioniste în ceea ce priveşte preţurile şi deflaţioniste în privinţa cererii reale, ducând la un şomaj ridicat. A apărut astfel şi termenul „stagflaţie”.
Creşterile recente ale preţului petrolului sunt relativ mici faţă de aceste episoade. Chiar şi în cazul unei creşteri semnificative, impactul ar fi mai redus decât în anii 1970, datorită scăderii dependenţei economiei globale de petrol.
Această evoluţie nu este doar rezultatul reducerii recentă a combustibililor fosili. Tendinţa a început înainte şi este determinată în principal de eficienţa crescută a consumului de energie şi de ponderea tot mai mare a sectorului serviciilor în PIB – un sector mai puţin dependent de energie.
Cu toate acestea, şocurile de preţuri la petrol pot provoca încă perturbări economice importante. De asemenea, pot afecta negativ pieţele financiare: randamentele obligaţiunilor tind să crească, iar pieţele acţiunilor ar putea suferi din cauza dobânzilor mai mari şi a încetinirii economice.
Desigur, există un nivel ridicat de incertitudine. Însă, dacă Iranul ar bloca strâmtoarea, cel mai probabil, această situaţie nu ar dura mult. Tocmai datorită riscurilor economice, Statele Unite ar interveni pentru a asigura libera navigaţie.
Totuşi, este posibil ca această intervenţie să nu fie necesară – Iranul are nevoie să exporte petrol pentru a-şi menţine veniturile.
Un alt scenariu optimist
Există şi posibilitatea unui scenariu optimist, în care actualele autorităţi iraniene ar decide să negocieze un acord nuclear favorabil Statelor Unite şi să renunţe la sprijinul terorismului. O altă evoluţie pozitivă ar putea apărea în cazul unei schimbări de putere în Iran – o ipoteză din ce în ce mai discutată.
Speranţa ar fi ca un nou regim să caute reconciliere cu Occidentul, ceea ce ar duce la ridicarea sancţiunilor. Preţul petrolului ar putea scădea, stimulând investiţii noi în producţia iraniană, iar pieţele financiare ar reacţiona pozitiv.
Cu toate acestea, o tranziţie paşnică este dificil de obţinut. Este posibil ca o perioadă de instabilitate internă să urmeze, cu efecte locale.
Concluzia este că, deşi situaţia rămâne incerta şi potenţial periculoasă, este improbabil ca acest conflict să provoace daune economice majore sau panică pe pieţele financiare. Acestea se pot concentra din nou pe problemele economice actuale.
Articolul Posibile scenarii în economia globală după atacul SUA asupra Iranului apare prima dată în Mediafax.
Lasă un răspuns