Click Stiri

**Nivelul competențelor digitale în UE și situația României**

Doar 55,6% dintre persoanele cu vârsta între 16 și 74 de ani din UE dețin competențe digitale de bază, conform datelor recente. În condițiile în care aproape 90% dintre locurile de muncă necesită cel puțin abilități digitale minimale, această diferență devine o vulnerabilitate pentru competitivitatea regiunii.

Progresul în dezvoltarea competențelor digitale nu este uniform. Țările precum Țările de Jos și Finlanda se apropie sau depășesc pragul de 80%, fiind urmate de Irlanda și Danemarca. În schimb, alte state rămân în urma, ca România și Bulgaria, unde mai puțin de jumătate din populație are aceste competențe.

În 2025, România avea doar 27,7% din populație cu competențe digitale, comparativ cu 35,5% în Bulgaria. Aceste cifre plasează cele două țări în coada clasamentului, cu un procentaj sub media europeană și o stagnare față de 2022.

În perioada 2022-2025, unele state, precum Letonia, Slovacia și Slovenia, au înregistrat scăderi ale nivelului de competențe digitale. Zece țări din UE au consemnat această tendință de regres, indicând probleme structurale în politicile de educație și digitalizare.

Pe de altă parte, există un număr redus de state care au înregistrat creșteri, Ungaria având cea mai amplă, de 9,8 puncte procentuale. Cehia și Belgia s-au situat, de asemenea, în topul creșterilor în același interval de timp.

Media europeană a crescut de la 53,9% în 2022 la 55,6% în 2025, dar ritmul este insuficient pentru atingerea țintei de 80% până în 2030. Pentru a realiza acest obiectiv, UE ar trebui să accelereze progresul de aproape nouă ori față de ritmul actual.

La nivel național, România a înregistrat o stagnare marginală: 27,8% în 2022 și 27,7% în 2025. Bulgaria, deși pornește de la un nivel scăzut, a avut o creștere mai rapidă, de la 31,2% la 35,5%. În alte țări din regiune, precum Polonia și Italia, creșterile sunt moderate, iar Letonia și Slovacia înregistrează regres semnificativ.

Competențele digitale devin din ce în ce mai esențiale pentru accesul la piața muncii, servicii publice și educație. Lipsa unei creșteri rapide poate accentua decalajele dintre statele membre și în interiorul acestora.

Pentru România, situația este critică. Stagnarea și nivelul scăzut indică riscul de a pierde oportunități economice într-o economie tot mai digitalizată. Fără investiții accelerate în educație digitală și formare continuă, diferența față de statele vestice riscă să se adâncească.