Germania și-a modificat politicile bugetare pentru a permite investiții nelimitate în apărare, finanțate prin datorie. Alte state din nordul și estul Europei, precum Danemarca, Suedia și Polonia, au anunțat majorări ale bugetelor militare, până la 3-5% din PIB. NATO își propune un nou prag de cheltuieli de 3,5% din PIB pentru apărare. Această decizie implică, conform prognozelor, o majorare considerabilă a achizițiilor de echipamente militare în următorii ani, cu o accentuată dorință de a produce o mare parte din ele în Europa.
Însă, dacă această intensificare a investițiilor militare va compensa reducerea relativă a producției industriale europene și va menține locurile de muncă în acest sector depinde de dimensiunea actuală a sectorului industrial, de structura lanțurilor de aprovizionare și de compatibilitatea tipului de producție militară cu sectoarele aflate în declin.
În 2024, producția europeană a generat o valoare adăugată de aproximativ 2,5 trilioane de euro (2,9 trilioane de dolari), reprezentând circa 16% din totalul UE, în scădere față de aproximativ 20% în 1995. Ponderea este mai mare în statele estice (sau germanice).
Industria de apărare și lanțul complex de aprovizionare
Proporția industriei de apărare și a lanțului său de aprovizionare este dificil de cuantificat, datele statistice fiind în general confidențiale. O firmă de consultanță, EY, a realizat o analiză, estimat pe baza nevoilor de apărare ale statelor membre NATO. Conform estimărilor lor, dacă statele europene membre NATO vor trebui să investească aproximativ 137 miliarde de euro anual în următorii ani pentru echipamente militare – o creștere de 65 de miliarde față de prezent – o implicație ar fi o creștere de 35,7 miliarde de euro pentru sectorul de apărare european și lanțul său de aprovizionare. Aceste investiții ar reprezenta 1,5% din total industrial al UE și ar putea crea aproximativ 500.000 de locuri de muncă.
Mai puțin de o treime din creșterea cheltuielilor ar fi direcționate către sectorul apărării în sine; restul ar fi absorbit de lanțul de aprovizionare. Cu toate acestea, o implicație ar fi crearea de aproximativ 150.000 de locuri de muncă suplimentare în sectorul apărării. Aceste estimări sunt confirmate și de alte analize, cum ar fi cele făcute de centrele de cercetare Bruegel și Institutul Kiel. Conform acestora, numărul angajaților din companiile mari europene de apărare a crescut de la aproximativ 250.000 în 2021 la 280.000 în 2024. O mare parte din comenzile de achiziționare încă nu au fost livrate.
Evoluția aprovizionării va influența și localizarea noilor locuri de muncă. Până în 2022, apărarea europeană a fost mai mult o chestiune națională. UE a încercat, și probabil va reuși, să integreze mai bine acest domeniu pentru eficiență. Guvernele au convenit asupra unui pachet de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi UE pentru grupuri de țări care vor achiziționa în comun echipament militar. Fondul European de Apărare are și alte obiective, cum ar fi sprijinirea colaborării transfrontaliere în domeniul cercetării și dezvoltării.
Germania anunță finanțare pentru producția de rachete în Ucraina
Integrarea sectorului apărării va genera specializare. Lanțurile de aprovizionare vor traversa continentul, iar companiile vor investi acolo unde este economic eficient, transformând sectorul prin integrarea în piața unică a UE și extinderea blocului spre est.
Ucraina a devenit o nouă sursă pentru producția de armament european. Companii europene de armament se orientează spre Ucraina pentru a produce muniție, piese de schimb și a dezvolta noi arme. Germania, printre altele, a anunțat finanțare pentru producția de rachete cu rază lungă în Ucraina, asemănător deciziei Danemarcei. Ucraina prezintă un potențial ca furnizor pentru Uniunea Europeană, datorită costurilor reduse și facilităţilor de testare ale armelor.
O problemă importantă este dacă există suficientă forță de muncă calificată pentru noile locuri de muncă într-o Europă cu o populație activă în scădere, în special în industriile tehnologice. Necesitatea de competențe tehnice și digitale este esențială în producerea armelor moderne. Cu toate acestea, transformarea rapidă a luptei înseamnă și o transformare a cerințelor sectorului, mult mai rapidă decât în cazul industriei auto. Firma de consultanță Kearney atenționează față de lipsa de experți calificați.
Pierderea de locuri de muncă din alte sectoare ar putea contribui la acoperirea acestui gol. Exemplele din Germania, ca centru industrial important, arăta o nevoie existentă de experți din domeniile specifice industriei de apărare. Dar, e nevoie de o susținere continuă și comenzi pe termen lung ca să fie stimulată dezvoltarea de competențe și locuri de muncă în Europa.
Lasă un răspuns