Iran: afirma că acordul cu Statele Unite „pune capăt imediat războiului”
Ministrul adjunct de externe iranian Kazem Gharibabadi a declarat în cursul nopții de duminică spre luni că noul acord cu Statele Unite determina încetarea imediată a conflictelor și operațiunilor militare în regiune, inclusiv în Liban, fapt considerat un punct de cotitură în relațiile dintre cele două țări.
Gharibabadi a precizat că acordul asigură oprirea tuturor acțiunilor militare și operațiunilor în fronturile regionale, punctând importanța acestei decizii pentru stabilitatea din Orientul Mijlociu.
Confirmarea acordului de către SUA și Qatar
Președintele american Donald Trump a anunțat oficial, duminică, că acordul pentru oprirea războiului în Orientul Mijlociu este „finalizat”.
Trump a declarat pe rețeaua socială Truth Social că autorizează redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei navale americane, afirmând: „Nave din întreaga lume, porniți motoarele. Să curgă petrolul în valuri!”
Anterior, premierul pakistanez Shehbaz Sharif anunțase pe platforma X că Statele Unite și Iranul au ajuns la un „acord de pace”, care implică ieșirea imediată din toate operațiunile militare din regiune.
Planul de implementare și semnarea acordului
Conform informațiilor, protocolul va fi semnat vineri la Geneva, în Elveția. Negocierile pentru un acord definitiv vor debuta într-un termen de 60 de zile după semnare, fiind vizate patru subiecte principale: ridicarea sancțiunilor, programul nuclear, reconstrucția economică a Iranului și monitorizarea angajamentelor.
Discuțiile pregătitoare vor fi urmate de o ceremonie oficială de semnare programată pentru data de 19 iunie.
Obiectivele și subiectele principale ale acordului
Documentul prevede că negocierile în vederea unui acord complet vor aborda și problema ridicării sancțiunilor internaționale, în special cele legate de programul nuclear iranian.
Negocierile vor fi concentrate pe patru subiecte: sancțiuni, program nuclear, reconstrucție și mecanismul de monitorizare a respectării angajamentelor.
Iranul revendică dreptul la îmbogățirea uraniului pentru scopuri civile și susține că nu intenționează să se doteze cu armament nuclear, în contradicție cu acuzațiile occidentale.
Contextul programului nuclear iranian
Statele Unite și Israel acuză Iranul de amenințare nucleară, motiv pentru care au efectuat atacuri asupra unor situri din Iran în iunie 2025, după un război de 12 zile declanșat de un atac israelian.
Războiul a vizat siturile de la Fordo, Natanz și Isfahan. În urma acestor atacuri, Iranul a invocat probleme de securitate pentru a refuza accesul inspecțiilor internaționale.
Se așteaptă confirmarea sorții rezervelor de peste 400 de kilograme de uraniu înalt îmbogățit, ultima dată observate în iunie 2025 de către inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
Reacția la blocada Strâmtorii Ormuz
Iranul a blocat anterior această cale maritimă esențială pentru tranzitul mondial de hidrocarburi, o cincime din petrolul consumat internațional fiind transportat prin strâmtoare.
Trump a anunțat că, odată cu semnarea acordului, va autoriza redeschiderea Strâmtorii Ormuz fără taxe de trecere și ridicarea blocadei navale.
Irregularitățile din regiune vor fi soluționate pe măsură ce se aplică detaliile noului protocol juridic și diplomatic, dar Iranul nu a comunicat imediat poziția sa oficială despre această decizie.
Rachetele și capacitatea de apărare a Iranului
În timpul conflictului, Iranul a lansat sute de rachete și mii de drone în direcția Israelului, a țărilor din Golf și a bazelor americane, ca represalii pentru atacuri și conflictele regionale.
Aceste rachete au fost inițial dezvoltate pentru a compensa slăbiciunea flotei aeriene iraniene în războiul împotriva Irakului (1980-1988), dar și-au extins raza de acțiune și precizia de-a lungul timpului.
Israelul consideră arsenalul iranian o amenințare existențială, în condițiile în care Iranul refuză discuții privind programul balistic, menținând autonomia în această zonă de apărare.
Activele și sancțiunile internaționale
După Revoluția Islamică din 1979, Iranul și-a văzut activele din străinătate înghețate, cu o valoare estimată recent între 100 și 123 de miliarde de dolari.
Iranul a condiționat semnarea oricărui acord de deblocarea unei părți din aceste fonduri.
Un protocol publicat de agenția iraniană Mehr indică o clauză de eliberare imediată a 12 miliarde de dolari din activele înghețate, precum și deblocarea a 24 de miliarde de dolari în perioada de negociere de 60 de zile, dintre care jumătate urmează să fie disponibile înainte de începerea discuțiilor, deși aceste cifre nu au fost oficial confirmate.
Informațiile oficiale provin și din declarații ale statelor europene, precum Regatul Unit, Franța, Germania și Italia, care s-au manifestat dispuse să ridice sancțiunile relevante în cazul unor măsuri verificabile din partea Iranului privind programul nuclear.
Lasă un răspuns