Ministrul Educației, Daniel David, a declarat recent că are o înțelegere aprofundată a sistemului de învățământ preuniversitar, deși anterior a recunoscut că nu-l cunoaște la fel de bine ca pe cel universitar.
„Din păcate, înțeleg prea bine situația, acesta este dezavantajul. Știu ce înseamnă normele, și ce înseamnă sistemul,” a declarat Daniel David într-o intervenție televizată, joi.
Această declarație a fost reiterată într-un comunicat oficial al Ministerului, după aprobarea Legii Bolojan prin angajarea răspunderii guvernamentale. În acest document, David a precizat că „sunt familiarizat cu sistemul educațional preuniversitar și universitar, și cu cel de cercetare, și știu cum funcționează din interior și din exterior. Astfel, înțeleg contradicțiile ambilor actori, din interior și din exterior, care se manifestă frenetic în aceste zile, și mă străduiesc să le corectez.”
Totuși, la începutul mandatului său, în ianuarie 2025, într-o conferință de presă, ministrul educației recunoștea că nu avea o imagine completă asupra învățământului preuniversitar.
„Când am preluat funcția de ministru, cunoșteam cele trei componente principale, dar nu știam amploarea interesului public și a presei pentru învățământul preuniversitar, un domeniu pe care, ca rector, îl cunosc, dar nu pretind că-l stăpânesc perfect. Îl cunosc bine și încep să-l înțeleg și mai bine ca ministru.”
În primele luni de mandat, a oferit mai multe declarații în care a menționat că se simte mai familiarizat cu cercetarea și învățământul superior decât cu școlile, liceeele și grădinițele.
„Nu am venit să schimb radical lucrurile, nu am venit nici să le mențin în starea actuală. Orice modificare trebuie justificată. Pe baza raportului pe care îl voi analiza în luna mai, putem discuta despre metode alternative pe termen mediu și lung.”
Raportul QX, lansat la termenul stabilit, nu conținea nicio prevedere inclusă în Legea Bolojan. La rândul său, legea nu conținea nicio propunere din acel document.
În ciuda sprijinului public declarat al președintelui Nicușor Dan și al premierului Ilie Bolojan pentru viziunea lui David asupra reformei, măsurile adoptate ulterior s-au deviat de la această direcție.
Lipsa cadrelor didactice
Comunicările sale au evidențiat de-a lungul timpului și lipsa acută de personal didactic cu care România se confruntă de ceva timp. Această problemă a fost abordată și în interviul din joi.
„Este o problemă cunoscută de doi ani, și recunoscută la minister de 5-7 ani. Profesorul Andruh a discutat la Academie despre chimie și alte discipline. Am convenit să discutăm despre o majorare a salariilor în sistemul medical atunci când am văzut că mulți medici au părăsit țara, iar spitalelor le lipseau cadre medicale. Consider că trebuie să înțelegem că și în educație ne confruntăm cu o situație similară acum, începem să nu mai avem suficienți profesori, iar atunci trebuie să creștem valoarea și importanța profesiei didactice. Se realizează prin diverse metode: bonusuri, programe de formare, dar, principial, prin creșterea salariilor. Salariul indică societății valoarea muncii unui angajat; altfel, ne vom concentra asupra proiectelor europene și granturilor, care sunt soluții punctuale. Dacă salariile de bază nu reflectă valoarea unui profesor, nu vom reuși să implementăm nimic. Ca rector, am observat de-a lungul anilor că cei mai buni studenți rareori se orientează spre învățământul preuniversitar, datorită acestui aspect.”, a afirmat Daniel David.
Raportul QX a subliniat situația precară a suplinitorilor calificați, care nu beneficiază de posturi pe durată nedeterminată. Daniel David a susținut necesitatea unui nou sistem de titularizare și a unor salarii mai mari pentru profesorii începători.
Cu toate acestea, noile prevederi din Legea Bolojan favorizează profesorii deja titulari, și implică un număr mai mare de elevi pe clasă.
Lasă un răspuns