Comisia Europeană dezvoltă un plan pentru transferarea a aproape 200 de miliarde de euro din activele rusești blocate pentru reconstrucția Ucrainei după război.
Bruxelles evaluează disponibilitatea statelor membre de a transfera aceste active către investiții cu potențial mai ridicat, care ar putea genera mai multe venituri pentru Ucraina și intensifica presiunea asupra Rusiei, care refuză să înceteze ostilitățile, au declarat mai mulți oficiali pentru POLITICO.
Propunătorii consideră totodată că acest plan reprezintă un prim pas către eventuala confiscare a activelor și predarea lor Ucrainei, ca pedeapsă pentru refuzul Rusiei de a plăti despăgubiri de război.
„Continuăm activitatea privind activele înghețate ale Rusiei pentru a sprijini apărarea și reconstrucția Ucrainei”, a declarat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat mai ferm decât cele anterioare.
Este important de menționat că această opțiune nu implică confiscarea imediată a activelor, o măsură contestată de majoritatea statelor membre din motive financiare și juridice.
Reuniune informală la Copenhaga
Discuțiile vor ajunge la punctul culminant sâmbătă, când cei 27 de miniștri de externe ai UE vor dezbate pentru prima dată această opțiune în cadrul unei reuniuni informale la Copenhaga.
Miniștrii vor examina „alte variante pentru utilizarea veniturilor generate de activele suverane rusești înghețate”, potrivit unui document consultat de POLITICO.
Având în vedere deficitul bugetar al Ucrainei estimat la 8 miliarde de euro în 2026, statele membre caută metode inovatoare de finanțare a țării devastate de război, în contextul bugetelor naționale restrânse și al imposibilității de a emite datorii la nivel european.
În ciuda provocărilor economice, Europa este sub presiune tot mai mare pentru a sprijini Ucraina, în contextul retragerii SUA din implicarea activă în zonă.
„Este mai dificil să atragem finanțare [din bugetele naționale sau din bugetul UE]”, a declarat Kerli Veski, subsecretar al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei. „Există active disponibile și întrebarea firească este cum și de ce să nu le folosim.”
Tabăra confiscării
Statele baltice și alte state au cerut insistent UE să aplice confiscarea integrală a activelor.
În interiorul Comisiei Europene, comisarul leton pentru economie, Valdis Dombrovskis, și șefa politicii externe estoniene, Kaja Kallas, sunt susținătoare ale acestei strategii.
Însă, această propunere întâmpină rezistență din partea unor state din vestul Europei, cum ar fi Germania, Italia și Belgia. Belgia, în special, se confruntă cu riscuri juridice și financiare semnificative, având în vedere că găzduiește Euroclear, instituția financiară care administrează o mare parte a activelor rusești.
Țările G7 au convenit în 2024 să investească 45 de miliarde de euro din activele înghețate ale Rusiei în Ucraina, menținând însă dreptul de proprietate asupra activelor.
Cu toate acestea, partea UE din această investiție, de aproximativ 18 miliarde de euro, trebuie rambursată complet până la sfârșitul anului, stimulând apelurile pentru generarea unor venituri noi în timp scurt.
Ca soluție de compromis, experții Comisiei evalueză transferul activelor către un „vehicul specializat”, susținut de mai multe țări din UE și eventual și din afara UE.
Oficialii compară acest mecanism cu Mecanismul European de Stabilitate (MES), dar, spre deosebire de MES, fondul propus pentru Ucraina ar putea atrage țări din afara zonei euro, inclusiv membrele G7.
O nouă structură ar oferi UE o mai mare influență asupra transmiterii fondurilor către Ucraina.
Poziția Ungariei
În prezent, o țară poate bloca efectiv restituirea activelor prin veto la sancțiunile impuse Rusiei. Ungaria, cu o orientare pro-rusă, este considerată cel mai probabilă țară care ar alege această abordare.
Transferul fondurilor în acest organism alternativ ar diminua această amenințare.
Consecințele transferului către un nou fond
Transferul activelor în noul fond ar permite investiții mai riscante, capabile să genereze un profit mai substanțial pentru Ucraina.
Această strategie ar reprezenta o diferență față de reglementările existente, care obligă Euroclear să investească activele la banca centrală belgiană, cu un randament minim.
Scepticii, printre care și Valérie Urbain, CEO al Euroclear, se tem că contribuabilii europeni ar putea suporta pierderile din urma investițiilor mai riscante.
Pentru a împărți responsabilitatea financiară și juridică, Belgia dorește implicarea altor țări UE în acest plan.
„Belgia nu e singură în această situație. Trebuie sa sprijinim și să participăm la atenuarea riscurilor”, a declarat Veski.
„Nu e vorba de a lăsa Belgia să suporte singură problemele financiare și juridice.”
Guvernul belgian a arătat recent un sprijin mai pronunțat pentru propunerea Comisiei, au declarat un oficial UE și un diplomat din altă țară, alături de state mai îndepărtate de Rusia, cum ar fi Spania.
Articolul Uniunea Europeană, tot mai aproape de utilizarea activelor rusești pentru reconstrucția Ucrainei. Miniștrii de externe vor discuta propunerile de transfer de fonduri sâmbătă.
Lasă un răspuns