Investiții peste deficitul primar: Câciu, echilibru în fața crizei

Mediafax

„Cum ar trebui să fim informați corect despre situația financiară a României? Despre executarea bugetului, deficitul primar, riscurile și ajustările necesare, precum și despre evoluția până la finalul anului? Ar fi potrivit ca Guvernul, prin ministrul de finanțe, să prezinte situația comparativ cu planificarea bugetară inițială. În schimb, primim comunicări abstracte, susceptibile de interpretări negative (așa cum am observat în ultimele trei luni, când unii anticipează soluții extreme). Orice persoană familiarizată cu bugetul (nu pe baza intuiției, ci cu date concrete) observă că execuția la șapte luni este mult sub valoarea planificată. Deficitul curent la șapte luni este de 4,04% din PIB (la un indicator PIB deja redimensionat față de prognoza de primăvară), față de 4,8% planificat”, transmite Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, „punctele forte” în execuție sunt:

evoluția veniturilor structurale – unde se observă o ușoară consolidare de 0,4 puncte procentuale față de anul trecut (16,2% din PIB la șapte luni 2025 față de 15,8% din PIB la șapte luni 2024).
creșterea veniturilor totale este superioară creșterii cheltuielilor totale (11,8% față de 11,1%). În concluzie, ritmul accelerat de cheltuieli, fără un control asupra veniturilor, a încetinit, iar chiar s-a inversat.
valoarea investițiilor depășește valoarea deficitului primar (deficitul primar se definește, simplificat, ca deficit curent – cheltuieli cu dobânzile).
reînviorarea cheltuielilor din fonduri nerambursabile structurale. În prezent, România are un grad de absorbție curentă de 17,1% (5,3 miliarde euro) față de media Uniunii Europene de 12,2%.
în termeni nominali, alocațiile pentru personal au rămas la nivelul lunii noiembrie 2024.

Există și puncte slabe

„Puncte slabe în execuție: cheltuielile cu dobânzile sunt mai mari decât cele planificate. Această situație rezultă nu doar din evoluția volatilă a dobânzilor pe piață, ci și din insistentul dorință al MF de a răscumpăra anticipat titluri de stat înainte de scadență. Această practică (folosită atunci când există fonduri disponibile și când dobânzile actuale sunt mai mici decât cele la care s-a împrumutat initial) implică plata anticipată a dobânzilor anterioare (teoretic mai mari), generând presiuni asupra deficitului. De ce consider că nu este o abordare oportună? În primul rând, nu observăm scăderi semnificative ale dobânzilor (fluctuații între 7,6% și 7,2% și prelungirea achizițiilor de creanțe). Adică nu câștigăm o economie importantă! În al doilea rând, banii plătiți pentru dobânzi anticipat pot fi folosiți în alt mod util sau economisiți pentru o reducere a deficitului. Nu în ultimul rând, această activitate, deși înregistrată ca operațiune de reducere a deficitului, va influența negativ bilanțul ESA. De exemplu, în 2024, 0,4 puncte procentuale din deficitul ESA provin din răscumpărări de obligațiuni. Am susținut și susțin că nu este o abordare oportună în acest moment și ne costă mai mult decât se estimează inițial. 2. Ar fi util să aflăm cum se reflectă cheltuielile primare nete în contextul cerințelor Comisiei Europene (CE ne permite o creștere cu 2,8% în acest an, iar bugetul a fost construit pe o creștere de 4,9%). Din analiza execuției la șapte luni, se pare că suntem în grafic, sub pragul de 2,8%, însă o comunicare oficială ar fi foarte utilă! 3. Care este valoarea amânărilor la plată și, mai ales, de ce nu se fac plăți pe PNRR (suntem la 65% absorbție)? 4. Care este deficitul cu care Guvernul îşi propune să încheie anul 2025, atât în termeni de deficit curent, cât și ESA? Cum se ajunge la acest obiectiv, iar care este impactul asupra evoluției economice a măsurilor de ajustare a deficitului?”

Avem nevoie de transparență și prudență

El susține că, în acest moment, există o scădere accentuată a creșterii economice, iar Guvernul trebuie să fie conștient că 45% din economia națională depinde de consumul guvernamental: „Este un procent important. Disrupțiile în consumul guvernamental pot declanșa o recesiune. Este nevoie de o abordare atentă și echilibrată. Așteptăm aceste informații, explicații și prezentări publice, clare și responsabile, într-o conferință de presă. Nu avem nevoie doar de tăieri și austeritate, ci de adevăr și perspectivă.”

Câciu adaugă că situația nu este una catastrofală, având în vedere consolidarea structurală a veniturilor, în corelare cu pachetul 1 și 2.

„Investițiile sunt semnificativ superioare deficitului primar. Există o vulnerabilitate importantă la volatilitatea dobânzilor. Este absolut necesară adoptarea unui program rapid de stimulare economică. Pentru cei care consideră că deficitul României este , le recomand să se uite la deficitul SUA (va fi în jur de 8% anul acesta), iar SUA nu este în război. Înțeleg criticile, dar le recomand o abordare mai echilibrată atunci când folosesc astfel de terminologie, mai ales fără o înțelegere aprofundată a bugetului general consolidat (care funcționează diferit față de cel al unei companii). România este departe de a avea nevoie de un acord cu FMI, având rezerve financiare lichide echivalente cu cca 25% din PIB și deficit primar acoperit de investiții. Să ne concentrăm pe stimularea economiei, nu pe scenarii pesimiste!”, concluzionează Câciu.

Articolul lui Câciu contrazice scenariile apocaliptice: Investițiile depășesc deficitul primar, situația trebuie abordată cu prudență și responsabilitate.