În timp ce România a eliminat complet importurile de petrol și combustibili din Rusia, piața națională a fost inundată de produse petroliere provenind din surse suspecte, chiar dacă documentele arată legalitatea acestora.
Surse din industria petrolieră au dezvăluit pentru [publicația] modul în care combustibilii produși din petrol rusesc ajung în țara noastră.
Ce se întâmplă de fapt
Piața petrolieră națională se bazează pe o producție internă de țiței de aproximativ 3 milioane de tone, în timp ce consumul necesită 8,6 milioane de tone.
Consumul mediu anual de combustibili (benzina, motorină și aviație) este de circa 7,3 milioane de tone pe an.
Dintre acestea, ponderea cea mai mare o are motorina, cu 5,9 milioane de tone pe an, urmată de benzină, cu 1,3 milioane de tone.
Astfel, importurile anuale de țiței și produse petroliere sunt esențiale pentru piața românească, reprezentând 80% pentru țiței și 63% pentru motorină.
Pe hârtie, se respectă sancțiunile
Importurile de țiței din Rusia au fost interzise din 5 decembrie 2022, iar cele de produse petroliere din 5 februarie 2023, ca urmare a Regulamentului UE 833/2014 și al sancțiunilor europene.
Importurile de produse petroliere rusești au fost sistate, însă au apărut alte surse de aprovizionare.
„Niciun fel de mărfuri, inclusiv țiței și produse petroliere, nu pot intra în țară fără acordul și verificarea Autorității Vamale Române”, a declarat o sursă din domeniul energetic.
O cale ocolită
Cu toate acestea, există o cale de ocolire a sancțiunilor.
„Statele non-UE, precum Turcia, India, Arabia Saudită, Egipt, nu sunt obligate să respecte sancțiunile UE împotriva Rusiei”, subliniază sursa.
„În aceste condiții, țițeiul rusesc este amestecat (blenduit) în terminalele de procesare, iar produsele petroliere rezultate primesc certificatul de origine al țării de rafinare.”, precizează sursa.
„Astfel, importul de produse petroliere din aceste țări este permis conform legislației UE și a sancțiunilor impuse de Comisia Europeană.”, adaugă aceasta.
Dubii în rândul companiilor petroliere
De fapt, petrolul rusesc este „mascat” prin intermediul unor state terțe.
Alte surse indică suspiciuni la adresa originii produsului și în rândul companiilor petroliere din România.
„Evităm să cumpărăm produse de la traderi și terminale din afara UE, preferând rafinăriile”, indică o altă sursă.
Datele arată o creștere a importurilor
Datele Institutului Național de Statistică arată o creștere semnificativă a importurilor de motorină din țări fără producție petrolieră sau cu legături comerciale importante cu Rusia.
România importă cantități semnificative din Turcia, Arabia Saudită, Egipt, Israel și Grecia.
Arabia Saudită, creșteri de patru ori
În afară de Arabia Saudită cu rezerve considerabile, celelalte țări nu au producție petrolieră semnificativă.
Livrările din Arabia Saudită către România s-au multiplicat de patru ori, de la 174.674 de tone în 2023 la 716.855 de tone în primele 11 luni ale anului 2024.
În paralel, importurile Arabiei Saudite de produse petroliere rusești au crescut, urmate prompt de creșteri în exporturile proprii.
Turcia și India, alte țări suspectate
Turcia și India sunt țări identificate ca importatori importanti de petrol rusesc, alături de China.
Fără resurse proprii, aceste țări practică blenduirea pentru ulterior exportul producției petroliere.
Un raport anterior al CREA indica prezența combustibililor rafinați în Turcia din petrol rusesc ajunși și în România.
Importurile de motorină din Turcia au crescut cu 28%, de la 480.264 de tone la 613.911 tone în primele 11 luni ale anului 2024.
Importurile din India au scăzut, dar rămân semnificative, de la 941.234 de tone în 2023 la 158.217 tone.
Grecia, triplarea importurilor
Importurile din Grecia au crescut de trei ori, de la 87.279 de tone în 2023 la 222.160 de tone.
Grecia importă mult mai mult petrol decât produce.
Flota maritimă grecească și operațiunile de re-export au fost suspectate într-un context de transferuri suspecte de carburanți.
Egipt și Israel, dependenți de importuri
Importurile din state precum Kuweit și Emiratele, au scăzut, înlocuite fiind cu importurile din Egipt și Israel, cu importuri mai mari decat cele proprii.
Importurile din Egipt au crescut semnificativ, de la zero la 151.208 tone.
Israelul a avut și un volum de importuri semnificativ în România.
Fluxuri suspecte
Fostul ministru al energiei a sugerat existența unei potențiale ocoliri a sancțiunilor.
„Schimbările de fluxuri și parteneriate sunt normale, dar numărul acestora în România ridică suspiciuni.”
„Soluțiile ar putea fi creșterea penalităților pentru ocolirea sancțiunilor și acordarea de competențe Parchetului European pentru anchetarea suspiciunilor.”
Lasă un răspuns