Analiză Moody’s: Ratingul României, confirmat la Baa3, cu perspectivă negativă
Organizația americană de rating Moody’s a confirmat ratingul României pentru emitent pe termen lung și pentru datoria senior neasigurată la Baa3, confirmând și ratingul pentru programul MTN senior neasigurat la (P)Baa3. Ratingurile pe termen scurt au fost, de asemenea, confirmate la Prime-3. Perspectiva rămâne negativă.
Menținerea României în categoria recomandată pentru investiții are o importanță crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe piețele externe. Aceste dobânzi influențează costurile de creditare pentru companii și persoane fizice.
Agenția previzionează un deficit bugetar de 6,1% pentru anul 2026, după corecțiile fiscale, cu potențial de reduceri suplimentare în anul 2027.
Cu toate acestea, pericolul retrogradării la categoria „junk” persistă dacă guvernul nu reduce deficitul bugetar. Pachetele de măsuri fiscale adoptate nu au un efect suficient.
Considerații privind confirmarea ratingului Baa3
Confirmarea ratingului este susținută de potențialul de creștere economică și de nivelurile ridicate de prosperitate. În același timp, politicile fiscale și vulnerabilitatea la riscuri geopolitice, datorită proximității de conflictul din Ucraina, influențează profilul credibil.
Aplauzul pentru măsurile de consolidare fiscală în 2025 și 2026 reflectă faptul că politicile adoptate depășesc 3% din Produsul Intern Brut. Măririle de TVA și înghețarea creşterilor salariale și a pensiilor publice în sectorul public constituie principalii factori.
Riscurile legate de menținerea sprijinului politic, disciplina bugetară și atingerea țintelor de venituri, alături de impactul potențial negativ asupra creșterii economice, rămân semnificative.
Statul român, membru al Uniunii Europene, beneficiază de evaluări regulate ale Comisiei Europene legate de politicile sale macroeconomice și fiscale, ceea ce minimizează riscul restricțiilor de transfer și convertibil în valuta externă.
Perspectiva negativă, stabilită în martie, se explică prin riscul de deteriorare substanțială a forței financiare, în absența unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală. Prognozele precedente anticipează că datoria va depăși 70% din PIB până la sfârșitul anilor 2020, față de circa 50% în 2023.
Pachetul de consolidare fiscală, adoptat în iulie, a inclus măsuri care vor contribui cu 0,6% din PIB în 2025 și aproximativ 2,4% din PIB în 2026. Măsurile includ creșteri de TVA și înghețarea indexării pensiilor și salariilor. Alte măsuri suplimentare, vizând îmbunătățirea performanței administrației publice și a firmelor de stat, au fost adoptate la începutul lui septembrie.
Prognoza pentru deficitul bugetar din 2026 a fost ajustată la 6,1% din PIB, față de 7,7% anticipat inițial. Se așteaptă o reducere suplimentară a deficitului în 2027 și ulterior, ceea ce ar duce la stabilizarea datoriei la aproximativ 65% din PIB.
Existența unor riscuri semnificative în implementarea planului de consolidare fiscală, care ar putea conduce la un rezultat financiar mai puțin optim decât cel prognozat, justifică menținerea perspectivei negative.
Factorii de risc includ: unitatea coaliției guvernamentale, menținerea sprijinului politic pentru consolidare fiscală, prezentarea unui plan de reducere constantă a deficitului pentru perioada ulterioară lui 2027, impactul asupra creșterii economice și istoricul slab de gestionare a afacerilor publice.
Rezultatul final depinde de implementarea eficientă a planului de consolidare fiscală, care va fi monitorizat cu atenție.
Lasă un răspuns