Volumul de bani în circulație a crescut în februarie cu 9% față de aceeași lună a anului 2024, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). Experții economici consultați susțin că aceasta este o consecință a deficitului bugetar semnificativ al României.
În esență, BNR injectează bani în sistemul financiar, care sunt apoi utilizați de stat pentru a acoperi cheltuielile. Aceste cheltuieli sunt determinate de majorările salariale și de pensiile acordate de Guvern în anul precedent.
Creșterea masei monetare
„Masa monetară largă (M3) a atins la finalul lunii februarie 2025 un nivel de 737,1872 miliarde de lei. Aceasta a crescut cu 0,3% (-0,6% în termeni reali) față de luna ianuarie 2025, și cu 9% (3,8% în termeni reali) față de februarie 2024”, potrivit BNR.
În termeni concreti, volumul total de bani în circulație este de 737 de miliarde de lei, echivalentul a 147 de miliarde de euro.
Deficitul bugetar al României
În 2024, deficitul bugetar român, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a atins 8,65% din Produsul Intern Brut (PIB), depășind obiectivul de 5% stabilit anterior.
Acest nivel este semnificativ mai ridicat decât limita de 3% impusă în tratatele europene.
Pentru acest an, guvernul are ca țintă reducerea deficitului la 7% din PIB.
Viteza de rotație a banilor
Un expert financiar a explicat că o creștere de 9% a masei monetare nu implică neapărat o inflație de 9%, deoarece viteza de circulație a banilor în economie a crescut, de asemenea.
Totuși, s-a recunoscut că cererea crescută de capital este determinată de necesitățile statului, rezultate din deficitul semnificativ al bugetului.
Finanțarea deficitului bugetar
Analistul economic Adrian Negrescu susține că BNR generează bani pentru a permite statului să se împrumute și să acopere cheltuielile.
„BNR tipărește bani ca statul să se împrumute. Statul este favorizat de inflație. Nu trebuie uitat că de la 1 iulie cresc prețurile la energie și, probabil, accizele la carburanți. Ministrul de Finanțe, oricare ar fi acesta, pare un maestru al iluziilor financiare. Deja avem o gaură bugetară de 30 de miliarde de lei pe primele două luni, și doar pe februarie am înregistrat un deficit de 1% din PIB. În acest ritm, deficitul bugetar va atinge 12% anual”, a declarat Negrescu.
O altă sursă de informații susține că deficitul bugetar pe primele două luni al acestui an se ridică la 1,58% din PIB, echivalent cu 30 de miliarde de lei.
Măsuri viitoare
Negrescu avertizează că România riscă să apeleze la Fondul Monetar Internațional (FMI) din toamnă.
În plus, este probabil ca taxele să crească și ele din vara acestui an, după alegerile prezidențiale.
Profesorul de economie Cristian Păun a declarat la Digi24 că este posibilă majorarea TVA de la 19 la 21% și a impozitului pe venit de la 10 la 16% începând din vară.
Contextul PNRR
„Dacă deficitul bugetar va continua la un nivel de 1% pe lună, am putea reveni la Fondul Monetar Internațional (FMI). Este tot mai probabil să avem creșteri de taxe. Riscăm să fim pe urmele Greciei”, a afirmat Negrescu.
România dispune de 28 de miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, pentru a beneficia de aceste fonduri, trebuie să respecte o serie de condiții. Politicienii evită implementarea acestor reforme.
„Ar fi trebuit să implementăm reformele conform PNRR, dar suntem abia la cererea de plată trei. Este extrem de improbabil să primim măcar o treime din fondurile alocate prin PNRR, din punctul meu de vedere”, a adăugat Negrescu.
Comisia Europeană a atras atenția asupra întârzierilor României în respectarea obiectivelor PNRR și recentele avertismente emise de BNR. Principalele dificultăți sunt guvernanța corporatistă în companiile de stat și lipsa unei reforme a sistemului de pensii.
Împrumuturi și finanțare
România s-a împrumutat cu 50 de miliarde de euro în anul trecut, suma care acoperă atât deficitul bugetar, cât și rostogolirea datoriilor publice.
În același timp, încasările de la Uniunea Europeană au fost de numai 7,2 miliarde de euro, mult sub prognoza inițială.
Declarații ale oficialilor
Președintele interimar a declarat că este importantă reducerea cheltuielilor, după împrumuturile semnificative ale anului trecut (aproximativ un miliard de euro pe săptămână).
„Trebuie să gestionăm cu responsabilitate problemele economice și deficitul bugetar existent”, a afirmat liderul.
Lasă un răspuns