România se află în fața unor schimbări semnificative în preferințele electorale, conform unui sondaj CURS realizat la sfârșitul lunii iulie. Potrivit datelor, partidul AUR se poziționează în fruntea intențiilor de vot, cu 34%, depășindu-și principalii competitori, PSD și PNL, aflați în aproape același procentaj, 23%, respectiv 21%.

AUR devansează PSD cu 11% în intenția de vot

Sondajul indică o creștere a preferințelor pentru AUR, cu un avans de 16% față de scorul obținut la alegerile din decembrie 2024, când a obținut 18,01% la Camera Deputaților. În același timp, PSD a înregistrat o scădere, de la 21,96% în alegeri la 23% în intenție, iar PNL a crescut ușor, de la 20% la 21%.
Liberalii rămân în apropierea scorului electoral, fiind dedicați pentru o intenție de vot de 21%, față de 20% în 2024. USR se menține la 9%, în timp ce UDMR are o cotă de 4%.
Partidele mici precum SOS România, PNRR-Piedone, și Acțiunea Conservatoare – ACT, sunt cotate la câte 2–3%. Restul formațiunilor cumulând împreună alte 2%.

Rezultate comparabile cu alegerile din 2024

Comparativ cu alegerile din decembrie 2024, scorul actual plasează AUR cu 16 puncte procentuale peste rezultat, fiind de 34% în intenție, față de 18% în scrutinul anterior.
PSD, cu 23% în intenție, se află sub scorul electoral de aproape 22%. PNL are o intenție de vot de 21%, peste scorul de 20% din alegeri, semnalând o ușoară creștere.

Opinii despre alegerile anticipate și suspendarea președintelui

Dintre români, doar 33% sunt de acord cu organizarea alegerilor anticipate, în timp ce 58% consideră această variantă nu potrivită.
Pentru suspendarea sau demiterea președintelui Nicușor Dan, 31% sunt favorabili, iar 57% se opun acestei măsuri.
Rezultatele indică o reticență majoritară față de măsurile de schimbare rapidă, în ciuda nemulțumirii față de situația actuală.

Percepția asupra instituțiilor și încrederea în lideri

Armata se menține ca instituție cu cea mai bună imagine, fiind apreciată de 81% dintre respondenți.
Biserica urmează cu 79%, iar serviciile de intervenție precum Pompierii și SMURD cu 66%.
Ordinarii Guvernul și Parlamentul sunt evaluate pozitiv de doar 19%, respectiv 20%.
Încrederea în justiție, Curtea Constituțională și Președinție este redusă, reflectând percepția negativă față de principalele instituții politice.

Personalități politice și nivelul de încredere

Călin Georgescu este liderul în topul încrederii, fiind apreciat de 33% dintre respondenți.
Nicușor Dan are o încredere de 30%, urmat de George Simion cu 24%.
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt creditați fiecare cu 23%, iar Cristian Popescu Piedone cu 18%.
Mai mult, nivelul de încredere în clasele politice rămâne scăzut, iar opiniile negative predomină.

Părerile despre direcția țării și nemulțumirea generală

80% dintre respondenți consideră că România merge într-o direcție greșită.
Pentru 16%, țara se află pe o traiectorie bună, iar 4% nu și-au exprimat opinia.
Această percepție pesimistă reflectă un nivel ridicat de nemulțumire și neîncredere în evoluția politică, fiind în concordanță cu rezultatele electorale și scăderea încrederii în liderii politici.

Sondajul a fost efectuat în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă a României.