Click Stiri

Criza apei din Prahova și Dâmbovița nu a apărut spontan. În spatele acestei situații se află o poveste extinsă pe durata mai multor luni, caracterizată prin avertismente tehnice, întâlniri, rapoarte și declarații reconfortante, care s-au dovedit a fi complet deconectate de realitate.

Analiza detaliată de către Gândul evidențiază evoluția dezastrului, de la primele semnale tehnice din iunie, până la momentul în care peste 100.000 de persoane au rămas fără apă. Au fost publicate documente oficiale care demonstrează că ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a avut acces la aceste informații.

Iunie 2025 – primele alertări la Paltinu

În luna iunie, problema de la Paltinu nu mai rămâne un simplu semnal tehnic, ci devine o problemă confirmată în documente oficiale.

Pe data de 17.06.2025, la barajul Paltinu s-au desfășurat manevre de evacuare a unor cantități de apă. Administrația Bazinală Buzău-Ialomița descoperă o problemă gravă la Paltinu: în timpul verificărilor, specialiștii constată că o golire de fund (GF2) este blocată.

O inspecție subacvatică confirmă deteriorarea: sistemul de control are defecțiuni, vana de lucru nu funcționează corect, iar ambele goliri de fund sunt practic nefuncționale.

Situația ajunge rapid la Comisia UCC (Comisia pentru Urmărirea Conformității Construcțiilor) din cadrul Agenției Naționale „Apele Române”.

Pe 24 iunie 2025, ANAR convocă o comisie tehnică. Specialiștii analizează incidentul și indică clar necesitatea efectuării de lucrări pentru golirea de fund și pentru întreținerea echipamentelor, pentru siguranța și funcționarea normală a barajului.

La data de 25 iulie, în cadrul Ministerului Mediului are loc o ședință a Comisiei de siguranță a barajelor. Decizia: intervențiile la Paltinu sunt imperative pentru siguranță și funcționalitate, iar documentele tehnice sunt transmise autorităților locale cu condiții precise.

La data de 18 septembrie, scafandrii constată o acumulare de sedimente în golirea de fund de la Paltinu.

După două luni, pe 22 octombrie, are loc o ședință de urgență la baraj, unde reprezentanți ai societății ESZ Prahova (Exploatare Sistem Zonal) refuză semnarea unui raport despre golirea lacului, deși sunt invitați „la fața locului”. Decizia luată: continuarea golirii lacului.

Pe data de 29 octombrie, administrația Apelor Române informează oficial despre scăderea nivelului apei, solicitând operatorilor pregătirea pentru reducerea apei. Societatea ESZ menționează că primește doar informări generale, fără scenarii concrete pentru gestionarea creșterii turbidității și a imposibilității tratamentului apei.

Turbiditatea reprezintă tulburarea, opacitatea sau lipsa de transparență a unui lichid, precum apa, cauzată de particule fine suspendate, care difuzează lumina. Aceasta indică nivelul de impuritate și prezența substanțelor organice sau anorganice, cum ar fi aluviuni sau materiale rezultate din poluare.

În același timp, la nivel județean, au avut loc mai multe întâlniri ale Comitetului pentru Situații de Urgență privind situația de la Paltinu. Însă, societatea ESZ afirmă că nu a fost invitată și că hotărârile nu au fost comunicate.

6 noiembrie – Prefectura Prahova publică un comunicat oficial, în care vorbește pentru prima dată despre o„posibilă situație de urgență”.

La câteva zile, devine publică informația că nivelul apei în lacul Paltinu a coborât la 36% din capacitate, cea mai redusă valoare din ultimii șase ani. Agenția Națională pentru Ape anunță scăderi suplimentare, dar asigură furnizarea de apă potabilă pentru Ploiești și Breaza fără restricții.

Pe 26 noiembrie, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirmă public despre Vidraru și Paltinu că situația este sub control și că nu există pericole iminente.

În acel moment, nimeni nu anticipa că, în câteva zile, alimentarea cu apă va fi întreruptă în 13 localități.

În noaptea de 28-30 noiembrie, ploile abundente afectează zona, cresc debitele și determină lacul Paltinu, deja nivel redus pentru lucrări, să acumuleze masiv sedimente.

La Stația de Tratare Schiulești și la Stația Voila, apa devine tulbure, predominând un amestec de nămol, cu nivel de turbiditate de peste 27.000-29.000 NTU, în condițiile în care apa potabilă trebuie să atingă valori sub 1 NTU.

Compania Hidroelectrică oprește temporar uzina pentru a preveni distrugerea instalațiilor de către nămol. Rezultatul: peste 100.000 de locuitori din Județele Prahova și Dâmbovița rămân fără apă potabilă și, în multe zone, fără apă pentru igienă.

30 noiembrie – 1 decembrie – în weekend, primarii din zonele afectate anunță situația de urgență, iar Apele Române solicită declararea stării de alertă. Ministerul Mediului precizează că informațiile provin din sursele oficiale și organizează o ședință de urgență cu autoritățile implicate.

Premierul Ilie Bolojan intervine, anunțând expedierea a 200.000 de litri de apă îmbuteliată din rezervele statului, reprezentând aproximativ o sticlă de 2 litri de persoană pentru cele circa 100.000 de afectate.

În ședințele tensionate din Prahova, Diana Buzoianu încearcă să ofere o soluție temporară: distribuirea de apă potabilă prin conducte, până la repornirea tratamentului apei în stații.

Directorul DSP Prahova contrazice poziția oficială, menționând că această soluție este ilegală și că nivelul de turbiditate este prea ridicat pentru a asigura apă sigură pentru consum.

Pe 2 decembrie, criza ajunge în școli, fiind anunțată trecerea la cursuri online pentru elevii din 13 localități, din cauza lipsei apei pentru igienă și toalete.

În aceeași zi, problematica de la Paltinu oprit și centrala electrică de la Brazi, care asigură 10% din energia națională, fiind închisă temporar din motive de siguranță.

Ministrul Mediului revine cu declarații, precizând că:

• Societatea ESZ Prahova era informată despre riscurile turbidității;
• Operatorul nu a comunicat în întâlnirile din octombrie;
• Atât ESZ, cât și Administrația Bazinală Buzău-Ialomița sunt considerate responsabile, fiind cerute demisii ale directorilor.

ESZ răspunde printr-un comunicat amplu, acuzând:

• Decizii emergency și eronate din partea Ministerului Mediului și a Agenției Naționale „Apele Române” privind nivelul barajului;
• Lipsa unui plan de rezervă pentru gestionarea situației;
• Infrastructură învechită, de peste 50 de ani, și restricții legale pentru investiții majore;
• Întârzieri de ani în reabilitarea rezervorului Lunca Mare, aflat în proceduri birocratice;
• Excluderea de din ședințele Comitetului pentru Situații de Urgență, deși deservește 100.000 de cetățeni.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

• Zeci de mii de locuitori din Prahova și Dâmbovița rămân fără apă potabilă, fiind nevoiți să se alimenteze din autospeciale. Primarul Câmpinei: „Este esențial ca doamna Buzoianu să explice cetățenilor de ce nu au apă. Să viziteze zona și să vadă realitatea, nu doar rapoartele scrise frumos!”
• Apele Române, într-un anunț oficial, menționează „soluții alternative pentru reluarea alimentării cu apă” în contextul crizei.
• Conflictul între instituții continuă, ESZ Prahova criticând „decizii greșite” ale Ministerului și Agenției, precum și lipsa unui plan de rezervă.
• În ciuda situației, un ministru și conducerea DSP se contrazic public în privința măsurilor de gestionare, evidențiind tensiuni între autorități.
• Declarații controversate ale ministrului Mediului, care afirmă că nu dispunea de informații, deși prefectul avertizase anterior despre riscul încremenirii alimentării.