„În condițiile în care deficitul bugetar pe balanța primară nu va înregistra o reducere semnificativă, creșterea datoriei publice și efectele asociate vor exercita presiune asupra costurilor de finanțare ale statului. Aceasta va duce la majorarea cheltuielilor de finanțare pentru instituțiile financiare. În final, costurile mai mari ale depozitelor bancare vor avea un impact ascendent asupra ratelor de dobândă la credite”, menționează Badea, într-o analiză publicată pe www.studiifinanciare.ro
Specialistul BNR exemplifică cu date statistice: „Atât timp cât emisiunile de titluri de stat în țara noastră oferă randamente de 7-8%, instituțiile de credit vor trebui să propună oferte competitive pentru produsele de economisire, pentru a susține finanțarea creditării. Este important de menționat că, spre deosebire de depozitele bancare, veniturile din plasamentele în titluri de stat sunt scutite de taxe. Secvența de cauzalitate menționată anterior poate fi interpretată ca un fenomen de crowding out prin canalul depozitelor. Această formă de crowding-out afectează întregul spectru de produse de creditare, destinate atât investițiilor private, cât și populației. Totodată, trebuie avut în vedere că finanțarea statului în lei, de pe piața internă, se reinvestește aproape instantaneu în sistemul bancar și în circuitul economic, sub formă de lichidități. În concluzie, acest articol evidențiază că, în condiții de presiune fiscală, creșterea costurilor de finanțare ale statului poate genera un fenomen de crowding out pe canalul depozitelor bancare, având efecte negative asupra stabilității financiare și, în final, asupra sectorului economic real”, afirmă prim-viceguvernatorul BNR.
TAI poate fi consultată întreaga analiză, inclusiv detalii tehnice și concluzii pertinente
De asemenea, Badea discută despre mecanismele care obligă statul să se împrumute la dobânzi crescute, influențând de asemenea ratele dobânzilor bancare.
„Într-un context de volatilitate accentuată, în care datoria publică se mărește semnificativ, statul utilizează o parte considerabilă din resursele de finanțare disponibile pe piața internă, ceea ce exercită presiune asupra costurilor de creditare, afectând întregul sistem financiar. Astfel, creșterea ratelor de dobândă la titlurile de stat nu doar că duce la creșterea cheltuielilor bugetare cu serviciul datoriei, ci și limitează spațiul de manevră pentru instituțiile bancare și investițiile private în economie, acestea fiind nevoite să concureze cu statul pentru resurse financiare. Presiunea va fi atât asupra atragerii depozitelor bancare cu dobânzi în creștere, cât și asupra plasamentului activelor bancare, influențat de posibilitatea de a investi în titluri de stat la rate mai mari, precum și de scoring-ul pentru acordarea de credite cu dobânzi în creștere. În cazul României, aceste fenomene influențează negativ economia, crescând dobânzile și restricționând creditarea sectorului real. Analizând perspectivele de creștere economică pentru anul viitor, cu un deficit de cerere estimat la peste 3%, efectele de crowding out pot deveni și mai pronunțate, având consecințe adverse asupra potențialului de dezvoltare economică”, conchide Badea.
TAI poate fi consultată întreaga analiză, inclusiv detalii tehnice și concluzii pertinente
Lasă un răspuns