Click Stiri

Cătălin Drulă reprezintă unul dintre cei mai afectați candidați în această campanie electorală. Nu a reușit să obțină funcția de Primar al Bucureștiului, chiar și-a doborât propriul record negativ la înfrângeri. În mai puțin de doi ani, Cătălin Drulă a înregistrat eșecuri în alegerile locale, în cele europarlamentare, a pierdut conducerea USR și acum a fost învins, încă o dată, în alegerile din București – cu el în poziția de candidat. Conform primelor rezultate ale exit-poll-ului CURS-Avangarde, Drulă a acumulat 12,8% din sufragii.

În mai puțin de doi ani, Cătălin Drulă a ratat trei cicluri electorale.

De asemenea, înfrângerea USR în București afectează și pe președintele Nicușor Dan, fondatorul partidului care apoi a plecat, fiind ulterior cooptat politic de liderii USR în campaniile pentru alegeri locale și prezidențiale.

La șase luni după nominalizarea ca președinte al României, Cătălin Drulă – susținut politic de Nicușor Dan pentru funcția de primar – a pierdut competiția, în ciuda filmărilor ilegale în Palatul Cotroceni și a participării lui Nicușor Dan la lansarea oficială, încălcând neutralitatea prezidențială.

În cazul lui Drulă, acesta pare să aibă o serie continuă de eșecuri. În iunie 2024, ca lider al USR, a fost nevoit să demisioneze după ce partidul său, alături de Forța Dreptei și PMP, a obținut doar 8,53% în alegerile locale și europarlamentare din iunie 2024, pierzând și majoritatea primăriilor importante.

Sursa foto: Mediafax

Cătălin Drulă s-a născut în 1981, în București. A urmat Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” și a obținut medalii la olimpiadele de informatică. Cu o bursă de merit, a studiat la Universitatea din Toronto, unde a absolvit informatica cu „high distinction”, adică în topul promoției. A continuat cu un master în același domeniu, cu o lucrare despre dispozitivele Bluetooth.

După anii de studiu, a activat ca inginer software și de sisteme în companii din SUA și Canada. Ulterior, s-a implicat într-un proiect cu impact major: Zipline, companie de drone care livrează sânge și medicamente în zone izolate. Firma a fost evaluată la peste un miliard de dolari, iar pachetul de acțiuni deținute de Drulă, în calitate de angajat, s-a convertit în investiții de peste două milioane de dolari.

De la activism în domeniul infrastructurii la implicarea în guvernare

După perioada în străinătate, Drulă s-a întors în România și s-a implicat în activism civic. A devenit una dintre vocile principale ale comunității de pe platforma peundemerg.ro, un forum dedicat monitorizării șantierelor de autostrăzi din țară. Din această mișcare s-a înființat Asociația Pro Infrastructură, ONG care exercită presiuni asupra autorităților din domeniul transporturilor și infrastructurii.

În 2015, prim-ministrul Dacian Cioloș l-a numit consilier de stat pe probleme de logistică infrastructurală. În această calitate, Drulă a încercat să deblocheze proiecte blocate de birocrație. Ulterior, a intrat în politică, fiind inclus în lista USR pentru alegerile parlamentare din 2016, câștigând un mandat de deputat în Timiș.

Sursa foto: Mediafax

Carierea politică a lui Drulă a devenit mai vizibilă în 2020, când USR a intrat la guvernare, iar el a primit portofoliu important: Ministerul Transporturilor.

Ministerul Transporturilor: o prezență controversată, fără realizări majore

În primele opt luni ale mandatului, anunța peste 30 de șantiere deschise. Conform bilanțurilor oficiale, s-au investit aproximativ 3,7 miliarde de lei din fonduri europene într-un an. Însă, bilanțurile lui Drulă au fost marcate de conflicte cu sindicate, baroni locali și lideri PNL.

A intrat în mandat cu promisiunea de a elimina mafia din sectorul transporturilor și de a institui ordinea în sistemul blocat de ani. Însă, rezultatele au fost marcate mai ales de scandaluri. Cel mai notoriu caz a fost criza Metrorex, când sindicaliștii conduși de Ion Rădoi au oprit circulația metroului. Imaginile cu muncitori care foloseau ranga pentru a încuia spații comerciale au stârnit indignare publică.

A promis reformarea Metrorex, dar nu a realizat nici măcar inițial pași concreți. A vorbit despre modernizarea rețelei CFR, însă proiectele majore au rămas în suspensie. De asemenea, a discutat despre digitalizare, însă infrastructura ministerului a rămas în urmă față de standardele actuale.

În esență, a devenit unul dintre cei puțini miniștri ai Transporturilor care nu a inaugurat vreun nou tronson de autostradă în timpul mandatului.

Sursa foto: Mediafax

Relatia complicată cu Nicușor Dan: de la prietenie la rivalitate și apoi alianță

Fără Nicușor Dan nu ar fi existat USR. Dacă nu ar fi fost USR, Drulă probabil că a fi rămas un antreprenor discret din domeniul IT. Relația lor a început în activism, cu Nicușor dând în judecată PUZ-uri și autorizații, iar Drulă exercitând presiuni pentru infrastructură. Amândoi au devenit simboluri pentru electoratul „salvați Bucureștiul”.

Sursa foto: Mediafax

Criza a izbucnit în 2017, când Nicușor Dan a părăsit USR după conflictul legat de poziția partidului față de referendumul pentru familie. Ulterior, partidul s-a reorganizat sub conducere colectivă și apoi cu un nou președinte. În această perioadă, Drulă a câștigat influență crescândă, iar ruptura cu fondatorul a rămas o amintire dureroasă pentru susținătorii USR.

Anii următori au marcat atât colaborări, cât și tensiuni. USR l-a susținut pe Nicușor în campania pentru Primăria București în 2020, dar după victorie au existat critici legate de ritmul administrativ. Drulă, deja lider de facto, dorea un Nicușor mai politic și mai ferm, în timp ce actualul președinte prefera un rol de tehnocrat independent.

Sursa foto: Mediafax

2022-2024: de la speranță la eșec în alegeri

În 2022, Cătălin Drulă a devenit președinte al USR, obținând rezultate interne importante, însă partidul a avut un parcurs dificil în perioada guvernării cu PNL. Mandatul său a fost marcat de opoziție vehementă față de „rotativa” PNL-PSD și atacuri repetitive la adresa liderilor partidelor coaliției.

După eșecurile din alegerile locale și europarlamentare din 2024, Drulă a renunțat la conducerea USR, confirmând astfel trendul descendent: a pierdut alegerile, dar și partidul.

După patru ani de conflicte și blocaje în implementarea proiectelor majore de infrastructură, Drulă a lăsat organizația politică într-o stare mai slabă ca niciodată.

Surprinzător, după această perioadă de distanțare, Nicușor Dan și Cătălin Drulă revin pe aceeași scenă politică

De Ziua Națională, președintele țării a apărut într-un clip filmat chiar la Palatul Cotroceni, alături de Cătălin Drulă și Vlad Voiculescu. Autoritatea Electorală pentru Circumscripția București solicită eliminarea materialului de pe platforma de socializare, invocând caracter electoral și încălcarea normelor de campanie.

Sursa foto: Mediafax

Controverse și declarații critice: de la „Imnul golanilor” la acuzații dure

Stilul direct și categoric al lui Drulă îl face să atragă atenția, dar naște și polemici. La decesul lui Ion Iliescu, acesta a celebrat momentul pe Facebook cu interpretarea „Imnul golanilor”, cântec din Piața Universității din 1990, un gest rar și controversat. În campania pentru Primăria București, a atacat dur candidații PNL și PSD. Referitor la duelul Ciucu-Băluță, a sugerat că opoziția este „ între ciumă și SIDA”.

Sursa foto: Mediafax

• decongestionarea traficului prin relocarea fluxurilor pe centură și amenajarea de parcări mici, frecvente, aproape de intrările în oraș, la tarife accesibile;
• investiții majore în sistemul de termoficare, cu înlocuirea conductelor vechi și sisteme automate de detectare a avariilor;
• amenajarea unei centuri verzi în jurul orașului și crearea de parcuri;
• restructurarea clădirilor cu risc seismic și reabilitarea urbanistică a zonei Unirii-Victoriei;