Click Stiri

Judecătorul Laurențiu Beșu se confruntă cu posibila excludere din magistratură după ce, într-un documentar Recorder, a dezvăluit mecanismele prin care judecătorii incomozi sunt eliminați din dosare de corupție și despre presiunile exercitate de conducerea Curții de Apel București. Reacțiile imediate ale conducerii instanței, precum și controversele legate de numele Liei Savonea, au amplificat tensiunile din sistem și au readus în discuție autonomia reală a justiției.

Dezvăluirile din 9 decembrie 2025 ale judecătorului Laurențiu Beșu, în cadrul documentarului Recorder „Justiție capturată”, au generat o reacție în lanț în sistemul judiciar. Magistratul a explicat modul în care judecătorii incomozi sunt mutați, detașați sau excluși din dosare sensibile, descriind un mecanism prin care conducerea instanțelor poate influența – direct sau indirect – cursul cauzelor de mare impact. Dezvăluirile sale au readus în atenție rolul Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, despre care mai mulți magistrați afirmă că ar exercita continuu un control asupra Curții de Apel București.

De asemenea, citiți: Cine este judecătoarea Raluca Moroșanu, care afirmă că dezvăluirile Recorder sunt exacte: „Am fost toată viața mea magistrat. Suntem terorizați!”

Judecătorul Laurențiu Beșu se află în pericol de excludere din sistem, după ce a publicat, în cadrul unui documentar Recorder, mecanismele prin care judecătorii considerați incomozi sunt înlăturați din dosare de corupție. Dezvăluirile sale au zguduit un sistem despre care el susține că este influențat semnificativ de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de cercul său de judecători loiali.

Reacția sistemului: notificări și riscul excluderii din magistratură

Reacția conducerii Curții de Apel București nu a întârziat. În loc să răspundă direct acuzațiilor aduse judecătorului Beșu, s-a încercat compromiterea acesteia, insinuând că ar fi „ofițer sub acoperire”. Această afirmație ignoranța un detaliu esențial: Beșu menționase anterior, inclusiv în CV-ul depus la Judecătoria Giurgiu, că anterior activase ca ofițer de poliție judiciară. În același timp, rămân în vizor și alți membri ai conducerii Curții de Apel București, care au reacționat împotriva lui Beșu și a căror implicare profesionistă este strâns legată de Lia Savonea și de decizii controversate, precum achitarea afaceristului Puiu Popoviciu, condamnat anterior pentru fraudă privind terenurile Universității de Agronomie.

Imediat după difuzarea documentarului, conducerea Curții de Apel București a sesizat Inspecția Judiciară, iar surse din magistratură citate de Libertatea au afirmat că Beșu riscă cea mai severă sancțiune disciplinară: excluderea din sistem.

„Urmăriți căile de verificare ale Inspecției Judiciare, care va întocmi dosare în serie, va analiza cauzele gestionate, va face verificări legate de prezența și comportamentul lui Beșu, iar grefierele vor fi folosite pentru a obține informații. Decizia disciplinară va fi adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie definitivată de Înalta Curte, unde președinte este doamna Lia Savonea”, au declarat sursele, conform Libertatea.

De asemenea, Laurențiu Beșu a attestat într-un interviu că se așteaptă la consecințe drastice: „IJ este percepută în rândul judecătorilor ca un factor de constrângere: dacă nu respecți regulile, există riscul de verificări și de identificare a unor nereguli”.

Conferința tensionată de la Curtea de Apel București

Pe 11 decembrie 2025, Curtea de Apel București a organizat o „conferință specială” pentru a răspunde acuzațiilor aduse magistratului. Evenimentul a evidențiat însă tensiuni interne și contradicții semnificative între judecători și conducerea instanței.

Două aspecte principale au fost evidențiate:

1. Judecătoarea Raluca Moroșanu și afirmația care contrazice conducerea instanței:„Am venit să susțin colegul Laurențiu Beșu și afirm că tot ce a spus este adevărat. Dacă va fi contrazis, va fi o minciună. La Curtea de Apel București muncim extrem de mult. Conducerea nu ne sprijină deloc. Suntem terorizați prin acțiuni disciplinare și alte măsuri. Nu am fost niciodată ofițer acoperit sau în alte locații. Am fost judecător toată viața. Atmosfera și mediul în care lucrăm sunt toxice și tensionate”

2. Comentariu discret al Ionelei Tudor către președinta Liana Arsenie:„Lia m-a sunat, mă duc să vorbesc”, o replică înregistrată, care a alimentat percepția că Lia Savonea continuă să exercite influență asupra deciziilor Curții.

Judecătorul Laurențiu Beșu, în documentarul Recorder, a abordat două aspecte tabu din justiție: modul în care a fost scos dintr-un dosar de corupție printr-o detașare și modul în care conducerea Curții de Apel București i-a sugerat modul de pronunțare în anumite cauze. Conducerea instanței a anunțat că a sesizat Inspecția Judiciară în urma dezvăluirilor, iar surse oficiale au confirmat riscul de excludere din sistem, sub protecția anonimatului.

De asemenea, în interviul pentru Recorder, judecătorul recunoaște că se așteaptă la orice: „IJ este percepută ca un mecanism de presiune asupra judecătorilor: dacă nu ești atent, vei fi verificat și, eventual, se va găsi o neregulă”

Cadrul legal pentru excluderea din magistratură

Excluderea din magistratură este reglementată de art. 273 din Legea nr. 303/2022 și se aplică pentru cele mai grave abateri disciplinare, precum:

• Încălcarea interdicțiilor și incompatibilităților
• Desfășurarea de activități politice
• Implicarea în activitatea altor magistrați
• Exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență
• Utilizarea funcției pentru obținerea de avantaje personale

Judecătorii trebuie să respecte obligațiile de secret profesional și să nu comenteze cauze în proces. Hotărârea de excludere aparține Consiliului Superior al Magistraturii, decizia fiind definitivă și aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde președinte este Lia Savonea.

Conducerea Curții de Apel și acuzațiile privind trecutul lui Beșu

La 10 decembrie, Curtea de Apel București a emis un comunicat în care îl acuză pe judecător de manipulare și sugerează că ar putea fi „ofițer sub acoperire”:

„Informații care exprimă îngrijorare în mass-media referitoare la trecutul profesional al judecătorului Beșu menționează că acesta a activat anterior, timp de 5 ani, ca «ofițer la doi și-un sfert» sau «SIPI»”

Comunicatul face referire la trei publicații – Epoch Times, 7est și Aktual24 – însă aceste informații provin din CV-ul public al lui Beșu, disponibil pe site-ul instanței. În consecință, Curtea avea cunoștință de background-ul său încă din perioada delegării și verificările abia acum au început, ca urmare a scandalului.

Conducerea Curții de Apel și legăturile cu cazurile importante

Componența de conducere a Curții de Apel București include judecători implicați în decizii controverse în cauze de mare miză:

• Liana Arsenie, președinte, care l-a achitat pe Puiu Popoviciu în 2024.
• Adriana Pencea, vicepreședinte, care a dispus eliberarea lui Liviu Dragnea și apoi suspendarea pedepsei lui Popoviciu.
• Sabina Adomniței, vicepreședinte, implicată în completuri care au admis căi extraordinare de atac pentru persoane influente.
• Ionela Tudor, vicepreședinte, cunoscută pentru suspendarea analizării tezei lui Nicolae Ciucă, invocând „stabilitate politică”.

Prezența acestor personalități în vârful instanței amplifică credibilitatea afirmațiilor lui Beșu despre influența deciziilor în justiție.

Procedura de înlăturați judecătorii incomozi – explicația lui Beșu

Judecătorul a detaliat modul în care judecătorii pot fi scoși din cauze sensibile prin mutări succesive, detașări sau neprelungirea delegărilor. El a menționat inclusiv experiența proprie legată de un dosar de corupție al lui Mircea Beuran:

„Această rotire a judecătorilor (…) a cauzat prelungirea inutilă a unor procese și prescripția faptelor”, a spus Beșu.

El a povestit despre faptul că delegarea sa la Curtea de Apel nu a fost prelungită „în mod clar și transparent”, în perioada în care urma să emită decizii importante:„Nu mi s-au comunicat motivele (…) fiecare judecător trebuie să își dea cu părerea dacă are vreo legătură cu evenimentele”.

Beșu: „Se sugerează că nu poți pronunța alte soluții”

Beșu susține că există judecători favorizați pentru a pronunța soluții favorabile, în funcție de preferințele conducerii instanței.

„Reprezentanții conducerii induc ideea că trebuie să fie mai blândi cu inculpații (…) și se preferă judecători dispuși să adopte o anumită opinie juridică”

„Soluțiile sunt sugerate, nu impuse. Ni se indică ce să decidem. Nu știu până unde mai ajungem cu independența sistemului judiciar”, a mai afirmat Beșu.

„Majoritatea judecătorilor de la Curtea de Apel București consideră că instanța e controlată de doamna Savonea, care a păstrat influența asupra acesteia. În mediul judiciar s-a instalat o teamă: opiniile contrare conducerii pot avea consecințe precum mutări, detașări sau verificări disciplinare”.

Publicul trebuie să înțeleagă că, în mare parte, judecătorii sunt oameni integri, dedicați, care cred în justiție. Nu este corect ca acești judecători corecți să fie tratați în mod nedrept și să fie asociați cu o justiție disfuncțională, controlată de o elită în care se află și conducerea sistemului judiciar”, a declarat Laurențiu Beșu.