„Nu vom oferi garanţii pentru niciun lucru și nu vom distribui fonduri”, a declarat într-un mesaj video pe canalele de comunicare Andrej Babis, liderul partidului naționalist de dreapta ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), care a câștigat alegerile legislative din octombrie și a format o majoritate cu alte două formațiuni eurosceptice, urmând să fie investit în funcție în timpul zilei de luni.
Comisia Europeană și statele membre ale UE, susținătoare ale Ucrainei în conflictul cu Rusia, au depășit vineri un obstacol în acordarea unui „credit de reparații” Ucrainei, finanțat din activele rusești înghețate în urma sancțiunilor, după ce în Consiliul UE a fost adoptat, în locul unanimității, un vot cu majoritate calificată pentru extinderea pe termen nelimitat a păstrării acestor fonduri, fiind utilizată această metodă pentru a neutraliza opoziția Ungariei și Slovaciei.
Totodată, alte patru țări membre, Belgia, Bulgaria, Malta și Italia, deși au susținut extinderea înghețării activelor rusești pe termen nelimitat, au avertizat că decizia finală privind utilizarea acestor fonduri pentru un împrumut destinatar Ucrainei revine liderilor europeni, care se vor reuni la un summit pe 18-19 decembrie.
După ce au reușit să obțină înghețarea pe termen nelimitat a aproximativ 210 miliarde de euro din activele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană și aliații europeni ai Ucrainei trebuie acum să convingă Belgia să aprobe creditul pentru Ucraina, finanțat din aceste resurse rusești. Ca principal depozitar al acestor fonduri, Belgia se arată îngrijorată de repercusiunile economice și legale ale confiscării și solicită ca toate activele rusești înghețate în UE să fie incluse în creditele destinate Ucrainei și să primească garanții financiare concrete din partea celorlalte state membre înainte de a acorda aprobarea pentru o astfel de operațiune.
Strategia Comisiei Europene constă în acordarea Ucrainei, din acești fonduri, a unui „credit de reparații” de 90 de miliarde de euro, o sumă inițială pentru anul viitor, care ar putea fi majorată la 165 de miliarde de euro. Kievul va rambursa aceste fonduri doar după ce Moscova va achita „reparațiile de război”, iar până atunci activele rusești folosite pentru finanțare vor fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele UE, pentru a distribui riscul de nerambursare între membrele blocului european.
Totuși, având în vedere improbabilitatea ca Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, să accepte vreodată să plătească „reparații de război” Ucrainei, această inițiativă implică de fapt confiscarea activelor rusești, deși Comisia Europeană susține contrariul. Rusia denunță această măsură drept un „furt” și avertizează asupra unor represalii, anunțând deja că intentă acțiuni legale împotriva societății financiare belgiene Euroclear, gestionară a fondurilor respective.
Lasă un răspuns