Click Stiri

Psihologul canadian Jordan B. Peterson afirmă că modul în care îți amenajezi locuința reflectă semnificativ modul în care gestionezi celelalte aspecte ale vieții tale. Conceptul său principal este: dacă nu reușești să-ți organizezi propriul spațiu sau cameră, atunci este foarte probabil să întâmpini dificultăți în asumarea responsabilităților mai mari – de la relații și gestionarea finanțelor, până la atingerea obiectivelor pe termen lung.

Psihologul recomandă frecvent să începi prin a-ți face ordine în încăpere, nu doar ca strategie de organizare, ci ca un test simplu pentru modul în care îți structurezi viața. Dezordinea nu reprezintă doar o problemă vizuală, ci devine o oglindă a modului în care gestionezi emoțiile, deciziile și sarcinile cotidiene, explică el.

Ce relevă dezordinea despre personalitate

Din această perspectivă, un mediu constant dezorganizat este adesea asociat cu:

• un mod de gândire dezordonat, care face dificilă prioritizarea și concentrarea;
• tendința de a amâna finalizarea proiectelor sau a sarcinilor – de la răspunsuri întârziate la e-mailuri, până la proiecte abandonate;
• iertarea deciziilor incomode pe termen lung: „făcutul mai târziu”, „când voi avea dispoziție” sau „când voi avea timp”.

Specialistul menționează că o cameră dezordonată nu reprezintă o greșeală morală, însă poate fi un semnal de alarmă: dacă nu poți gestiona nimic atât de mic și apropiat, cum vei face față responsabilităților mai complexe, implicând și alte persoane sau aspecte financiare?

De exemplu, în relații, lipsa de responsabilitate poate duce la conflicte minore, precum cine spală vasele, cine face curat după ceilalți sau cine poartă sarcinile zilnice. În realitate, însă, nu este vorba doar despre curățenie, ci despre sentimentul că unul își asumă, iar celălalt lasă totul pe seama altora.

Cele 7 responsabilități afectate de dezordinea din casă

Potrivit expertului, dezordinea în locuință influențează în mod consecutiv șapte categorii de responsabilitate:

1. Gestionarea propriului stil de gândire – un mediu haotic poate alimenta senzația de confuzie și oboseală mentală;
2. Respectarea angajamentelor – amânarea constantă a ordonării spațiului duce la întârzierea sarcinilor importante și a răspunsurilor;
3. Relațiile apropiate – lipsa responsabilității provoacă tensiuni și resentimente în relații, fiindcă unul din parteneri preia în mod constant responsabilitatea celuilalt;
4. Stabilirea limitelor – păstrarea obiectelor inutile „doar de dragul păstrării” seamănă cu menținerea în viață a situațiilor sau persoanelor care te consumă;
5. Responsabilitatea financiară – dezordinea duce la pierderea documentelor, uitarea facturilor și luarea deciziilor impulsive, ca o modalitate de evitarea problemelor;
6. Obiectivele pe termen lung – visurile importante rămân blocate în amânări repetitive, generate de dezordinea din încăpere;
7. Capacitatea de conducere – înainte de a conduce pe alții, trebuie mai întâi să te poți conduce pe tine, începând cu modul în care îți organizezi spațiul personal.

Mesajul nu este „fii obsedat de ordine”, ci „utilizează ordinea din mediul tău ca pe un exercițiu de responsabilitate personală”.

Un spațiu bine organizat nu va rezolva toate problemele, însă reprezintă un punct de start pentru a crea structură și claritate în aspecte mici, dar esențiale.

Potrivit psihologului, această disciplină inițială facilitează apoi extinderea acestei atitudini către gestionarea resurselor financiare, relații și activități profesionale, precum și planurilor majore pe care le amâni de mult timp.