Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt implicați în procesul de executare a unei decizii a Curții de Apel București, care obligă plata restanțelor salariale de aproximativ 5 miliarde de lei către magistrați. Procesul se află în faza de recurs, după ce instanța a stabilit termene și penalități pentru autorități.

Decizia Curții și obligațiile Guvernului

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante. Guvernul trebuie să implementeze această decizie în 10 zile de la rămânerea definitivă, sub penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

În plus, hotărârea impune o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere și prevede penalități financiare pentru întârziere. Autoritățile au fost obligate să realizeze plățile inclusiv prin rectificare bugetară.

Contextul salarial și motivul restanțelor

Restanțele salariale au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu efect retroactiv din 2018. Sumele suplimentare prevăzute pentru aceste plăți în proiectul de buget pentru 2026 se ridică la aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro), o creștere de circa 50% față de anul anterior.

Inițial, proiectul de buget transmis Parlamentului în martie alocat aproape 5 miliarde de lei pentru plata acestor drepturi restante, dar autoritățile au redirecționat o parte din fonduri pentru pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, în context politic.

Aspecte legale și solicitări ale Guvernului

Guvernul a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. Aceasta vizează posibilitatea instanței de judecată de a impune autorităților alocări bugetare suplimentare și modul în care aceste hotărâri sunt compatibile cu legea fundamentală.

De asemenea, Guvernul a cerut convocarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru soluționarea unei întrebări preliminare, solicitând suspendarea procesului până la un răspuns. În timpul desfășurării procesului, premierul interimar, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile au sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție.

Reacțiile și măsurile administrative

De la începutul anului, Guvernul a evaluat situația financiară și a considerat că decizia instanței depășește sfera legală a atribuțiilor executive. Astfel, premierul interimar a justificat sesizarea Curții Constituționale, afirmând că instanța s-a substit-uit puterii executive și legislative în materie bugetară.

În acest context, Guvernul a argumentat că elaborarea proiectului de buget, precum și gestionarea fondurilor, țin de competența exclusivă a acestor puteri și nu pot fi impuse prin hotărâri judecătorești.

Procesoarele legale continuă, iar procesul de recurs este în desfășurare.