Click Stiri

„O țară ca afară” rămâne un ideal iluzoriu având în vedere că România posedă una dintre cele mai scăzute proporții ale cheltuielilor publice în raport cu PIB-ul din Uniunea Europeană, cauzată de cea mai redusă pondere a veniturilor fiscale în PIB (excluzând Irlanda și Malta, state considerate paradisuri fiscale). Servicii publice de nivel occidental, finanțate din buget de tip paradis fiscal, reprezintă o incoerență economică.

În prima parte, scopul este să clarific dublul standard al unor discuții referitoare la deficitul bugetar din 2024 și să demascheze interpretările false ale cauzelor sale. De asemenea, voi argumenta necesitatea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară și motivelor ascunse ale acestora, elaborate recent.

În a doua parte, fac o evaluare a fezabilității financiare a României pentru anul 2025 și previziunile pentru 2026, utilizând principalii indicatori economici. În ultima secțiune, analizez sustenabilitatea datoriei publice a României, iar la final explic distribuția inechitabilă a eforturilor fiscale – 40% din creșterea veniturilor și 60% din reducerea cheltuielilor.

1. Despre dublul standard și deficitul bugetar din 2024. Nevoia de a atribui vina pe „moștenirea dificilă” și de a justifica acțiunea de „eroi ai salvării” a generat discuții aprinse privind cauza reală a deficitului bugetar de 8,7% din PIB (metodologia cash) și 9,3% din PIB (metodologia ESA) pentru anul 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

În mod ipocrit, aceste dezbateri au avut loc în timp ce autostrăzile și drumurile rapide (cu un record de kilometri de infrastructură rutieră finalizată și în lucru, depășind toate realizările din ultimii 33 de ani), se afișau în construcție, iar școlile și universitățile renovate ofereau condiții mai bune pentru elevi și studenți, iar pacienții beneficiau de servicii medicale mai calitative prin investiții în spitale și cabinete medicale modernizate.

În același mod ipocrit, discuțiile despre deficitul din 2024 aveau loc în contextul creșterii medii a pensiilor cu 40%, efect al indexărilor și recalculărilor conform legii și angajamentelor europene, fiind justificate ca restitutii pentru contribuțiile sociale plătite în perioada activă. Pensiile nu sunt pomeni, ci sume rambursate pentru contribuțiile realizate în timpul vieții active.

Sau în cadrul discuțiilor cu cadre didactice, cărora pentru prima dată după Revoluție li s-a restabilit demnitatea socială prin creșteri salariale mai apropiate de complexitatea muncii lor. De asemenea, mulți „păreriști” vorbesc despre munca profesorilor, dar fără a fi pătruns în sălile de curs sau a înțelege efortul depus în afara orellor de predare.

Mai ipocrit, dezbaterile despre deficitul din 2024 erau promovate de indivizi care, în același timp, pledau pentru sprijin crescut acordat Ucrainei și Republicii Moldova, ignorând costurile contagiunii războiului asupra finanțării și economia țării noastre.

Deblockarea documentelor privind acest sprijin și evaluarea costurilor războiului, inclusiv impactul asupra finanțelor României, ar fi îmbunătățit evident calitatea dezbaterilor despre deficit.

Există corupție și fraude în fondurile publice? Da. Unele investiții nu sunt prioritizate eficient? Da. În plus, evaziunea fiscală de 8-10% din PIB persistă și pare a fi rezistentă la reducere. Toate acestea impun o reformă fiscală profundă.

Viziunea unei țări cu liberalism fiscal (Romania având una dintre cele mai scăzute ponderi ale veniturilor fiscale din PIB din Europa) și paternalism al cheltuielilor (păstrând un sistem social excesiv) poate fi realizată doar prin deficite și datorii? Răspunsul este afirmativ. De asemenea,, la nivel comparativ, infrastructura și serviciile publice din Germania, Franța, Italia, Spania și Portugalia sunt statisfestorii ultimilor ani, chiar dacă aceste țări au avut perioade de creștere a deficitului de peste 6% din PIB pentru a susține dezvoltarea economică.

Trecutul nu mai contează în totalitate. Este evident că reducerea deficitului bugetar în 2025 și anii următori are o componentă macroeconomică clar definită – asigurarea susținerii financiare a datoriei publice – precum și componentele ascunse, de ordin politic, pentru crearea unei imagini de „erou salvator”, și economic, pentru respectarea angajamentelor de înarmare, sprijin pentru Ucraina și Moldova și costurile crescânde ale îmbătrânirii populației.

Consolidarea fiscal-bugetară trebuie realizată, însă modul de abordare trebuie să fie echitabil, evitând austeritatea excesivă asupra claselor sociale vulnerabile și promovând creșterea economică prin investiții și stimulente pentru export, în special în sectoare cu valoare adăugată înaltă.