Sărbătorile de iarnă aduc, din punct de vedere emotiv, magie, recunoștință, dar și bucuria de a fi alături de cei dragi. Masa de Crăciun, cu cele mai alese preparate, ar trebui să fie doar un prilej pentru a ne revedea și a ne bucura de aceste momente festive. Adesea, însă, paradoxal, în perioada sărbătorilor apar – în cazuri extreme, putându-se ajunge chiar la despre care experții afirmă că sunt mai frecvent întâlnite și mai intense în jurul sărbătorilor importante, când presiunea socială este mai mare și mai apăsătoare.
Este important de menționat că peste 60% dintre preadolescenți și adolescenți care au cerut sprijin în 2025 aveau probleme grave de sănătate mintală, uneori ajungând până la tentative de suicid, conform informațiilor publicate de Salvați Copiii.
- 1 din 4 tineri care au beneficiat de servicii de consiliere psihologică de la Salvați Copiii s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de suport emoțional și psiho-social;
- Incidența utilizării problematică a rețelelor de socializare a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022, conform OMS. România înregistrează cea mai mare prevalență din Europa, cu 22% dintre adolescenți afectați, în timp ce cele mai scăzute valori sunt în Țările de Jos, cu 5%.
„Atunci când încetinim, începem să sesizăm ceea ce am ignorat tot anul”
Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician și analist comportamental, a explicat pentru Gândul de ce, din punct de vedere psihologic, sărbătorile intensifică reacțiile emoționale.
„Sărbătorile nu generează, neapărat, emoții, ci le aduc la suprafață. Bucuria devine mai intensă, dar și tristețea devine mai vizibilă. Motivul este încetinirea ritmului. Când ne oprim din alergare, începem să auzim ceea ce am evitat tot anul. În aceste momente, ne comparăm viața cu idealurile noastre, cu promisiunile făcute la început de an sau cu imaginile de fericire prezente peste tot. Astfel, diferența dintre realitate și așteptări duce la durere.”
Sărbătorile ne confrontă cu pierderi, cu oameni care au fost pentru noi întotdeauna apropiați și care nu mai sunt. Se ridică apoi întrebarea: de ce nu suntem fericiți, chiar dacă avem tot ce ne dorim? Emoțiile nu răspund însă la logică. Un alt motiv pentru suferință în această perioadă este presiunea de a fi fericit în mod obligatoriu. Ni se cere să zâmbim, să fim recunoscători, să ne bucurăm. Când nu reușim, ne simțim ca și cum am fi eșuat în cel mai important test: acela de a fi fericiți. Nu ne permitem să fim sinceri cu noi înșine.”
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F12%2Fana-bogdan-psiholog.jpg)
Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician și analist comportamental
Modalități eficiente de combatere a stărilor depresive în perioada sărbătorilor: „Sărbătorile nu trebuie să fie perfecte!”
„Primul pas este acceptarea. Să ne afirmăm, fără judecată, emoțiile sunt ale noastre și este în regulă să le onorăm așa cum le simțim. Reacțiile emoționale nu țin cont de calendar, iar negarea lor doar le întărțește și mai mult. Al doilea pas este reducerea așteptărilor. Sărbătorile nu trebuie să fie magice, ci reale. Uneori, un moment de liniște, o conversație sinceră sau un gest mic, dar autentic, pot reprezenta tot ce avem nevoie.”
Reamintire: Sărbătorile nu sunt despre fericire continuă
În plus, este vital să promovăm conexiuni autentice. Nu cele din fotografii sau urări automate. Vulnerabilitatea nu aduce rău sărbătorilor. Pentru unii, ritualurile simple, precum o lumânare aprinsă pentru cineva drag, o plimbare liniștită sau câteva rânduri scrise pentru sine, pot aduce alinare: aceste gesturi nu elimină durerea, dar îi oferă un spațiu sigur în care să existe. Cel mai important este să ne amintim că sărbătorile sunt mai mult despre apropiere și despre noi înșine decât despre fericire constantă”, a conchis psihoterapeutul Ana Bogdan.
Până la 15% dintre persoanele cu depresie netratată pot avea incidente fatale prin suicid
Organizația Mondială a Sănătății estimează că depresia afectează 4,3% din populația Europei, adică aproximativ 40 de milioane de oameni. În plus, pandemia de COVID-19 a condus la o creștere cu 25% a cazurilor de anxietate și depresie la nivel mondial.
- Prevenția rămâne un deziderat nesatisfăcut, întrucât, în România din 2023, doar 3% din bugete sunt alocate pentru sănătatea mentală, comparativ cu peste 5% în majoritatea țărilor europene.
- Depresia reprezintă principalul factor de contribuție la sinucidere, fiind responsabilă pentru aproape 60% din cazurile globale. Până la 15% dintre cei cu depresie netratată pot muri prin suicid, conform unui studiu realizat de The Health Policy Partnership, parte a inițiativei Words to Actions.
- Se estimează că în România, costurile anuale directe și indirecte ale sănătății mintale sunt de peste 3,4 miliarde de euro, iar procentul din PIB alocat pentru această problemă este de 2,12%, comparativ cu 4% în Uniunea Europeană.
- România are aproape 12 specialiști în psihiatrie la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 17. În țara noastră, alocările pentru sănătatea mintală reprezintă doar 3% din buget, în comparație cu peste 5% în majoritatea țărilor europene. (Informații complete AICI)
Recomandarea cheie:
- „Sunt trist, dar accept acest lucru!” Înțelegerea și promovarea sănătății mentale în rândul adolescenților, evitarea izolării și prevenirea suicidului
- Impactul consumului de alcool, tutun și stupefiante asupra vulnerabilității tinerilor din București, conform raportului „Planet Youth”.










Lasă un răspuns