Aceasta a fost a doua rundă de alegeri din acest an în Kosovo, după ce formațiunea Vetevendosje (Autodeterminare) condusă de Kurti nu a reușit să obțină majoritatea necesară în februarie. Luni de negocieri eșuate pentru formarea unei coaliții au determinat-o pe președinta Vjosa Osmani să dizolve parlamentul în noiembrie și să convoace alegeri anticipate, informează Agerpres.
Conform agenției EFE, Vetevendosje a câștigat 49% din sufragii, după numărarea a 93,43% din buletine, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Pe poziția secundă se află partidul de opoziție Partidul Democratic din Kosovo (PDK), cu 21%, urmat de Liga Democratică din Kosovo (LDK), cu 13,9%, și Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK), cu 5,8%.
Kosovo se află într-o criză politică din februarie, după ce formațiunea naționalistă aflată la guvernare a pierdut majoritatea absolută obținută în 2021 și nu a reușit să obțină sprijinul altor forțe pentru formarea unui cabinet de guvernare.
Analiștii susțin că este dificil de anticipat dacă, după aceste alegeri, premierul Kurti va putea constitui un cabinet singur, fără o coaliție, pentru a asigura cele 61 de mandate necesare în parlamentul de 120 de locuri.
Prezența la urne a fost de 45%, conform Comisiei Electorale Centrale, care a transmis că alegerile s-au desfășurat fără incidente majore. Acesta a fost cel de-al șaptelea scrutin parlamentar de la declarația unilaterală a independenței Kosovo, nerecunoscută de Serbia și de cinci state membre ale UE: Spania, România, Grecia, Slovacia și Cipru, notează EFE.
Votul are loc pe fondul unei creșteri a tensiunilor cu Serbia din 2021 și a fricțiunilor dintre Kurti și Uniunea Europeană, precum și Statele Unite, principalii aliați ai Kosovo, un factor care a complicat găsirea unor parteneri de guvernare.
UE și SUA afirmă că politica dură promovata de Kurti pentru reducerea influenței Belgradului în Kosovo accentuează tensiunile și îl acuză că nu a implementat crearea comunităților municipale sârbe autonome.
Uniunea Europeană așteaptă formarea unui guvern dispus să reia dialogul de normalizare cu Belgradul, o condiție pentru ca atât Serbia, cât și Kosovo să avanseze spre aderarea în Uniunea Europeană.
În 2023, Comisia Europeană a impus sancțiuni diplomatice și a suspendat fonduri destinate Kosovo, însă președinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a promis în această lună reluarea sprijinului financiar.
Dacă parlamentul va fi din nou incapabil să formeze un guvern, Kosovo riscă să piardă accesul la fondurile Planului de Creștere al UE pentru Balcanii de Vest, în valoare de 6 miliarde de euro, deoarece deblocarea acestora depinde de implementarea reformelor.
Lasă un răspuns