Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este administrat de CNAS, iar resursele sale provin din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi apoi către Fondul Sănătăţii, precum şi din CASS datorată de anumite persoane cu venituri extrasalariale, plătită plafonat la ANAF în baza declaraţiei unice depusă la fiscalitate, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din fondurile colectate la Fondul Sănătăţii, CNAS efectuează plăţi către medici şi ceilalţi furnizori de servicii medicale care au contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, pentru serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale oferite pacienţilor. Totodată, fondurile acoperă cheltuielile pentru salarii în unităţile spitaliceşti, în conformitate cu legea salarizării unitare.
Impactul direct al intrării în vigoare a Legii 141 din 2025, care a eliminat mai multe excepţii de la plata CASS, și a corectat unele disparităţi istorice în finanţarea sistemului de sănătate: 1,4 miliarde de lei au fost colectaţi în perioada august – noiembrie 2025 de către pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei, cărora li s-a reţinut CASS pentru partea de pensie ce depăşeşte această sumă, precum şi de persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate, potrivit analizei Economica.net.
Explicativ: 1,37 miliarde de lei din suma menţionată au fost virate către FNUASS de către Casele de Pensii pentru pensiile care depăşesc pragul lunar de 3.000 de lei, pentru segmentul din pensie ce depăşeşte această limită, conform analizei Economica.net.
De asemenea, ANAF a transferat în contul FNUASS suma de 29,2 milioane de lei, plătită de persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sistem, fie pentru că în legislaţie s-a eliminat categoria de coasigurat, fie pentru că nu au venituri şi s-au asigurat voluntar, însă de acum înainte plătesc prima tranşă de CASS la depunerea declaraţiei unice, conform analizei Economica.net.
Detalii despre modificările în finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt disponibile în articolul dedicat: Asigurarea de sănătate în noua lege: fără scutiri de la plata CASS pentru coasiguraţi. CASS reţinut din indemnizaţia de creştere a copilului. Reducerea indemnizaţiilor pentru concedii medicale scurte. Plata în tranşe inegale pentru asigurarea opţională.
Este de menţionat că veniturile din contribuţiile colectate la FNUASS, ca urmare a aplicării Legii 141 din 2025, reprezintă o proporţie încă nesemnificativă din totalul veniturilor Fondului pentru perioada analizată ianuarie – noiembrie 2025.
Principalii piloni ai finanţării sistemului de asigurări sociale de sănătate în primele 11 luni ale anului 2025 sunt contribuţiile, în special CASS, taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţii pentru medicamente, precum şi subvenţiile de la stat, conform analizei Economica.net.
Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări, în special CASS, în totalul veniturilor FNUASS pentru primele 11 luni din 2025, atinge 85,89%, în creştere cu 1,3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.
Ponderea veniturilor din taxa clawback în totalul încasărilor FNUASS pentru perioada ianuarie – noiembrie 2025 este de 8%, în creştere cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, conform analizei Economica.net.
Ponderea sumelor primite de la stat prin subvenţii a fost de 6,11% în primele 11 luni ale anului 2025 şi a înregistrat o scădere cu 1,45 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior.
Deficitul Fondului pentru sănătate a fost de 1,2 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2025, fiind cu 55% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului 2024, conform analizei Economica.net.
Iată detaliat modul de funcţionare a execuţiei FNUASS în intervalul ianuarie – noiembrie 2025:
Veniturile totale ale FNUASS s-au ridicat la aproape 73,9 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.
Veniturile din contribuţii de asigurări, în special CASS, au totalizat 63,4 miliarde de lei în perioada ianuarie – noiembrie 2025, în creştere cu 14% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024.
- Din această sumă, 1,37 de miliarde de lei reprezintă contribuţia reţinută din pensiile peste 3.000 de lei, pentru partea din pensie ce depăşeşte această limită, conform analizei Economica.net.
- Persoanele fizice care s-au asigurat voluntar la sistemul de sănătate au contribuit cu aproximativ 29 milioane de lei în primele patru luni de la implementarea Legii 141 din 2025, conform analizei Economica.net.
Veniturile din CASS reţinute din salarii, virate la ANAF şi apoi către FNUASS, precum şi cele provenite din asigurarea opţională, sunt completate de veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, conform analizei Economica.net.
- De la 1 ianuarie 2024, din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM), de 2,25%, se repartizează lunar 30% pentru plata concediilor medicale, conform Legii nr. 421 din 2023.
Creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări cu 14% în perioada analizată, și ponderea lor de aproape 86% în totalul veniturilor FNUASS din primele 11 luni, sunt rezultatul următoarelor decizii legislative:
Majorarea salariului minim brut la 4.050 de lei începând cu 1 ianuarie 2025.
Începând cu 1 ianuarie 2024, tichetele de masă acordate salariaţilor au fost incluse în baza de calcul al CASS, conform Legii 296/2023.
De la 1 ianuarie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical au fost incluse în calculul CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 să se restrângă sfera de aplicare a CASS asupra acestor indemnizaţii, conform analizei Economica.net.
De la începutul anului 2024, anumite indemnizaţii de concediu medical, precum cele pentru accidente sau boli profesionale, nu sunt supuse CASS, iar pentru alte tipuri, de la 12 aprilie 2024, sunt reglementate codurile 01, 07, 10, conform OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Se excusing de la plata CASS indemnizaţiile pentru concediu de maternitate, îngrijirea copilului bolnav, pacienţilor oncologici, pentru boli de inimă, TBC, HIV/SIDA, arsuri grave, precum și pentru urgenţe medico-chirurgicale.
Din noiembrie 2023, salariaţii din construcţii, agricol şi din industria alimentară plătesc CASS în cotă de 10% din salariul brut, conform Legii 296/2023, care elimină anumite facilităţi fiscale pentru aceste grupuri, și se menţine majorarea salariilor minime din aceste domenii, de asemenea în vigoare de la 1 noiembrie 2023, conform OUG nr. 93/2023.
Al doilea pilon de finanţare al sistemului de asigurări de sănătate – taxa clawback
Veniturile din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie pentru medicamente, au atins peste 5,9 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, în creştere cu 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, conform analizei Economica.net.
Subvenţiile de la bugetul de stat continuă să contribuie la finanţarea sistemului de sănătate, chiar dacă ponderea lor s-a redus în perioada analizată.
FNUASS a primit în perioada ianuarie – noiembrie 2025 subvenţii în valoare de 4,5 miliarde de lei, cu 9% mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, conform calculelor Economica.net.
Cum sunt utilizate fondurile colectate de FNUASS
Cheltuielile totale din Fondul de sănătate s-au ridicat la 75 de miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, în creştere cu peste 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.
Pentru medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, plăţile din FNUASS au totalizat 25,6 miliarde de lei, cu 14% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul precedent.
Pentru serviciile medicale în unităţi sanitare cu paturi, s-au cheltuit 15,9 miliarde de lei în primele 11 luni ale anului 2025, în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2024.
Transferurile între entităţile unităților administrației publice au totalizat 15,7 miliarde de lei, fiind cu 11,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.
- Această sumă reprezintă cheltuielile pentru creşterile salariale ale personalului din unitățile sanitare publice, în conformitate cu legea salarizării unitare și relația contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate.
Pentru serviciile medicale în ambulator, plățile din FNUASS au fost de 11,5 miliarde de lei, cu 6% mai mari decât în perioada ianuarie – noiembrie 2024.
Cheltuielile pentru asigurări și asistență socială s-au ridicat la 4,68 miliarde de lei în aceeași perioadă, în creștere cu 20%, indicând o creștere a resurselor alocate acestui domeniu, conform analizei Economica.net.
Eliminarea scutirilor de la plata CASS pentru anumite categorii de asiguraţi a fost detaliată în articolul specific: Deficitul de 3,5 miliarde de lei la Fondul de sănătate, explicat simplu: 6,1 milioane de persoane plătesc CASS, iar 16 milioane beneficiază.
Lasă un răspuns