Premierul desemnat Eugen Tomac a început luni negocierile cu partidele politice din Parlament pentru obținerea susținerii necesare învestirii guvernului său tehnocrat, într-un context politic extrem de complicat. Pentru validarea cabinetului, Eugen Tomac trebuie să obțină minimum 233 de voturi din totalul de 465 de parlamentari.
Negocieri și poziții ale principalelor formațiuni politice
Partidele au exprimat poziții ferme în privința eventualei susțineri a guvernului Tomac. AUR a anunțat clar că nu va participa la votul de învestitură, iar liderul George Simion a precizat că formațiunea sa nu îl va sprijini pe Eugen Tomac.
PNL a declarat că va analiza cu seriozitate programul de guvernare propus, dar a reafirmat că nu va face parte dintr-un guvern în care figurează PSD. Ilie Bolojan a afirmat că un guvern fără susținere politică clară nu reprezintă o soluție pentru România și a criticat abordarea de „guvern tehnocrat” în acest context.
USR a însușit poziția PNL, liderul USR, Dominic Fritz, fiind deocamdată rezervat în privința susținerii pentru Guvernul Tomac. Liderul USR a declarat că, deși partiduul său va avea consultări și va discuta în filialele județene, o decizie finală va fi luată după analizarea listei finale a miniștrilor și a programului de guvernare.
Ministrul USR Radu Miruță a precizat că partidul său analizează propunerea lui Eugen Tomac, însă preferă să se alinieze cu PNL și va organiza consultări în teritoriu pentru o decizie finală.
Condiții ale susținerii din partea PSD și UDMR
Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a declarat luni că formațiunea sa nu va susține Guvernul Tomac dacă acesta are în program majorări de taxe. PSD a subliniat că va sprijini doar un guvern al cărui program include măsuri concrete pentru sprijinirea IMM-urilor, protejarea persoanelor cu venituri mici și medii, precum și corecții la nivelul taxei pe venit (CASS) pentru anumite categorii.
Concret, PSD dorește reducerea cotei de TVA la medicamente și alimente de bază. De asemenea, social-democrații așteaptă angajamente clare din partea lui Eugen Tomac referitoare la reforma fiscală și socială.
UDMR a lansat un avertisment, exprimându-și nemulțumirea față de declarațiile anterioare ale lui Tomac, în special cele referitoare la comunitatea maghiară. Într-un interviu acordat sâmbătă, președintele UDMR Csoma Botond a calificat drept „bizară” decizia președintelui Nicușor Dan de a-l desemna pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru.
El a subliniat că profilul lui Tomac, ca politician și președinte de partid care nu a intrat în Parlament, ridică probleme de legitimitate și nu este perceput ca un profil potrivit într-un guvern tehnocrat. Botond a indicat că conducerea UDMR va avea discuții interne și va decide săptămâna aceasta dacă va susține sau nu un eventual cabinet Tomac, în funcție de propunerile și clarificările primite.
Voturile necesare și calculele parlamentare
Structura actuală a Parlamentului României include 465 de deputați și senatori, distribuția fiind: PSD (127 mandate), AUR (90 mandate), PNL (76 mandate), USR (59 mandate), UDMR (31 mandate), Minorități Naționale (17 mandate), POT (14 mandate), SOS RO (15 mandate), PACE (11 mandate).
Pentru învestirea guvernului Tomac, sunt necesare cel puțin 233 de voturi favorabile. La un calcul simplu, majoritatea ar putea fi obținută dacă PSD (127 mandate), UDMR (31 mandate) și minoritățile naționale (17 mandate) votează „pentru”, totalizând 175. Se adaugă apoi voturile parlamentarilor neafiliați, estimat la 21 de mandate, ceea ce ar duce totalul la 196. Astfel, mai este nevoie de încă 37 de voturi pentru a atinge pragul.
Teoretic, dacă AUR continuă să nu susțină guvernul, rămân alternativele de a mobiliza voturile din rândul POT (14), SOS RO (15) sau PACE (11). Dacă aceste grupări decid să voteze în favoare, acesta ar putea aduna suficient pentru a asigura avizarea guvernului.
Rezultatele urmăresc să ofere o imagine clară a eforturilor lui Eugen Tomac, dar și a posibilităților de formare a unei majorități pentru învestirea cabinetului său în condițiile actuale. Demersurile și negocierile continuă, fiind cruciale pentru stabilitatea politică a României.
Lasă un răspuns