„Nu ne aflăm într-o situaţie în care Statele Unite ar putea ocupa Groenlanda. Nu aceasta este situaţia actuală, astfel că nu este nevoie să ne alarmăm. Trebuie să reforţăm colaborarea bună pe care am avut-o anterior”, a declarat Nielsen luni, într-o conferinţă de presă la Nuuk, capitala Groenlandei.
Nielsen a respins comparaţiile cu Venezuela, unde Statele Unite au realizat sâmbătă o intervenţie militară pentru arestarea preşedintelui Nicolas Maduro, scrie Agerpres.
„Ţara noastră nu are similarităţi cu Venezuela. Suntem o naţiune democratică de mulţi ani”, a afirmat el.
Liderul groenlandez a adus în discuţie dorinţa de a „aprofundiza” şi „fortifica” relaţia cu NATO şi de a avea o „linie directă” de comunicare cu Statele Unite, evitând intermediul mass-media.
În ultimele zile, preşedintele Trump a accentuat de două ori nevoia de a obţine această insulă arctică din considerente de securitate.
„Nu doresc să discut despre Groenlanda. Să vorbim despre Venezuela, Rusia, Ucraina… Vom aborda subiectul Groenlandei peste două luni. Să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”, a afirmat iniţial Trump la Air Force One, apoi a evidenţiat importanţa sa strategică.
Preşedintele SUA a menţionat că Groenlanda este înconjurată de nave chineze şi ruse „din toate părţile” şi că Danemarca „nu va putea” asigura securitatea acestei insule.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a recunoscut că ia în considerare intenţiile lui Trump, dar a menţionat că depune eforturi pentru a obţine un rezultat favorabil.
„Cred în democraţie şi în ordinea internaţională bazată pe reguli”, a subliniat ea.
Frederiksen a accentuat că nu este „nervoasă”, dar nici „naivă” în privinţa posibilităţii ca Washingtonul să îşi impună interesele.
Astfel, ea a avertizat că, „dacă o ţară NATO atacă o altă ţară NATO, totul se va încheia. Inclusiv NATO-ul nostru şi, implicit, securitatea pe care o asigură de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Frederiksen şi-a reiterat speranţa ca toţi partenerii, în special aliaţii danezi, să respecte graniţele stabilite şi a subliniat că ameninţările din partea Washingtonului nu vor fi tolerate.
„Nu vom accepta ca Groenlanda şi noi să fim ameninţaţi în acest mod”, a evidenţiat ea.
De asemenea, ea a reafirmat că nu este adevărat că Danemarca nu contribuie suficient pentru securitatea arctică, fiind alocate aproape 90 de miliarde de coroane daneze (12,05 miliarde de euro).
Pentru Aaja Chemnitz, reprezentantă a Groenlandei în Parlamentul danez, este necesară „pregătirea pentru toate scenariile”.
„Indiferent dacă este vorba despre un cablu de comunicaţii deteriorat sau de ameninţări din partea lui Trump, populaţia groenlandeză trebuie să fie responsabilă”, a spus ea pentru AFP.
De mai mult timp, Trump a afirmat în mai multe rânduri că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda şi a sugerat explorarea unor opţiuni pentru ca această insulă să intre sub jurisdicţia americană.
Numele recent al guvernatorului Louisianei, Jeff Landry, ca trimis special al SUA în Groenlanda, a suscitat critici din partea guvernelor danez şi groenlandez, fiind urmat de o reacţie oficială din partea ambasadorului SUA.
Groenlanda are o populaţie de aproximativ 57.000 de locuitori şi o suprafaţă de peste 2,1 milioane de kilometri pătraţi, fiind dependentă de pescuit şi de ajutorul economic anual din partea Danemarcei, care acoperă în jur de jumătate din bugetul său.
„Statele Unite ar trebui să deţină Groenlanda”, a enfatizat Stephen Miller, consilier apropiat al lui Donald Trump.
Întrebat de CNN despre o posibilă intervenţie militară americană, acesta a spus că „nu este necesar să ne gândim la această opţiune sau să discutăm despre ea. Nimeni nu va intra în conflict militar cu Statele Unite pentru viitorul Groenlandei”.
Sâmbătă, o postare pe X a soţiei sale, Katie Miller, în care aceasta a distribuit o hartă a Groenlandei în culorile drapelului american, cu legenda „în curând”, a generat controverse, informează AFP.
Lasă un răspuns