Experții CFA consideră că și în anul următor vom asista, cel mai probabil, la o creștere economică apropiată de zero, iar deficitul bugetar de circa 6% ar reprezenta o realizare importantă, însă va continua să fie nesustenabil. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, rămâne însă optimist în legătură cu strategia fiscal-bugetară.
Adrian Codîrlașu evidențiază că majorările impozitelor pe proprietate, programate pentru de la 1 ianuarie 2026, nu vor fi suficiente pentru diminuarea deficitului bugetar, iar este foarte probabil ca în partea a doua a anului viitor să se înceapă o nouă creștere a TVA-ului, ajungând la nivelul de aproximativ 23%-24%, similar cu media din Uniunea Europeană. El menționează că, în 2025, deja au avut loc trei majorări de taxe și impozite și că această tendință va continua și în anul următor.
Raportul CFA se axează în continuare pe zona de taxe indirecte, deoarece statul va colecta cel mai rapid și eficient venituri din aceste surse. Cota de TVA de 21% ne plasează exact la media UE, însă există și țări membre cu TVA de 24%.
România a avut această cotă și în perioada crizei din 2008-2009. În această ordine de idei, o nouă creștere a TVA nu este doar posibilă, ci chiar probabilă. Într-un scenariu mai pesimist, CFA anticipează reintrarea la cota de 24%. Evident, majorările accizelor vor urma calendarul european.
Totodată, creșterea taxelor indirecte va continua să alimenterze inflația, care probabil va rămâne ridicată și în 2026. Citește și previziunile CFA privind cursul leu-euro.
Un alt aspect semnificativ pe care Adrian Codîrlașu îl subliniază este datoria publică, care va continua să crească. În anul următor, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică vor depăși 3% din PIB, probabil atingând 3,5% din PIB.
Alte riscuri pentru 2026 sunt legate de posibila modificare a cotei unice, cu intenția de a o ridica peste nivelul de 16%-17%. Reintroducerea impozitului progresiv va fi cel mai probabil amânată cu un an sau doi. Cu toate acestea, taxele și impozitele pe forța de muncă au devenit deja greu de suportat.
”IMCA duce la concedieri, crește prețurile produselor finite și determină plecarea investitorilor din România”, afirmă Adrian Codîrlașu, președintele CFA România. El explică faptul că acest tip de impozit afectează atât salariații, cât și angajatorii. „De fapt, familiile cu venituri reduse sunt cele mai afectate de astfel de măsuri, lucru confirmat și de statisticile UE”, adaugă Codîrlașu.
În acest context, liderul CFA consideră că este cazul să se reevalueze nivelul cotei unice, fără a o elimina, însă poate că nivelul de 16% este redus. Un impozit între 17% și 18% ar putea fi mai adecvat, iar salariul minim trebuie crescut pentru a proteja familiile cu venituri mici de inflație și de majorările tarifelor la utilități.
Lasă un răspuns